Urina şi mustul de gunoi sunt îngrăşăminte organice fără acţiune humiferă. Urina provenită de la animalele ţinute în stabulaţie şi care nu este absorbită de aşternut, se acumulează în bazine speciale în afara adăpostului. Cantitatea de urină depinde de specie şi vârsta animalelor, fiind în medie de 4-6 l/cap de animal la cabaline şi 10-15 […]
Mraniţa este un îngrăşământ organic rezultat din gunoiul de grajd ca urmare a unui proces înaintat de fermentare. Are aspect pământos şi grăunţos şi reprezintă 25 % din masa iniţială a gunoiului de grajd. Mraniţa se utilizează cu precădere în legumicultură precum şi la plantele decorative pentru realizarea amestecurilor nutritive, acoperirea seminţelor în răsadniţe. Mraniţa […]
Transportul gunoiului de grajd la câmp se poate face în orice anotimp, în funcţie de posibilităţile de transport şi de momentul când se urmăreşte încorporarea lui în sol. La câmp, gunoiul transportat cu vehicule ce nu efectuează şi împrăştierea se aşează în grămezi distanţate la 15-20 metri, a căror mărime depinde de doza stabilită pentru […]
Îngrăşământul organic natural este considerat un îngrăşământ complet, deoarece în compoziţia lui se găsesc toate substanţele care au participat la formarea masei vegetale. Îngrăşămintele organice naturale se pot obţine şi se găsesc în gospodăria agricolă crescătoare de animale. În categoria acestora se includ: gunoiul de grajd, gunoiul artificial, gunoiul de păsări, urina animală şi mustul […]
Absorbţia de către plante a elementelor nutritive din gunoiul de grajd aplicat solului depinde de stadiul său de fermentare, de condiţiile de mineralizare după introducerea lui în sol de provenienţa gunoiului. Se cunosc patru tipuri de gunoi după stadiul de fermentare:
Până să i se dea pe mână tehnici moderne de reciclare, mediul rural s-a descurcat, din bătrâni, cum a ştiut mai bine cu ecologia: de la mere putrede vârâte în cazanul de ţuică până la umilul bălegar pus de cu toamnă pe ogor. Primele PET-uri din plastic ajunse prin satele româneşti au venit odată cu […]
