Proiect al Ministerului Mediului: Platforme de depozitare şi gospodărire a gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere

| Actualitate, Politici agricole | de

Actualizat: 10 august 2019

Etichete: ,

proba-apa-poluare-nitratiUn proiect de hotărâre de guvern aflat în dezbatere la Ministerul Mediului prevede înfiinţarea unor platforme pentru gestionbarea gunoiului de grajd, în 11 localităţi din ţară. Potrivit actului normativ, fermierii ar putea fi obligaţi să îşi transporte gunoiul de grajd la platforme, unde acesta va fi depozitat şi compostat pentru a putea fi utilizat, apoi, ca îngrăşământ organic.

Măsura ar urma să pună bazele unui sistem integrat al deşeurilor provenite din zootehnie, responsabile de poluarea pânzei freatice cu nitraţi. Potrivit unui studiu prezentat de agromonitor.ro/arhiva, în România apele subterane sunt tot mai poluate, principala sursă fiind agricultura.

Problemele cu care se confruntă mediul rural în domeniul gestionării gunoiului de grajd provenit de la creşterea animalelor în gospodăriile populaţiei au un impact major asupra societăţii, reprezintă o ameninţare directă la adresa sănătăţii şi au un efect advers asupra calităţii vieţii, se arată în nota de fundamentare anexată proiectului de hotărâre.

Cel mai adesea, în localităţile rurale, gunoiul de grajd este depozitat în condiţii improprii atât la nivelul gospodăriilor individuale cât şi la nivelul localităţilor, fără a exista nici o măsură împotriva scurgerilor şi infiltraţiilor fracţiilor lichide (urină plus ape din precipitaţii). Acest fapt afectează mediul înconjurător, în special solul şi apele subterane sau de suprafaţă. Mai mult, de cele mai multe ori, gunoiul de grajd este amestecat cu resturi menajere nedegradabile ceea ce face improprie utilizarea pe terenurile agricole.

Ca urmare, se precizează în document, este necesară aplicarea unui sistem durabil privind gestionarea gunoiului de grajd, ceea ce implică schimbări majore în practicile actuale, în vederea conformării cu cerinţele noilor reglementări naţionale şi europene.

agromonitor.ro/arhiva vă prezintă anexat întregul text al hotărârii.

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

I.Titlul proiectului de act normativ:

Hotărâre de Guvern privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru 11 obiective de investiţii – Platforme de depozitare şi gospodărire a gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere.

II.Motivul emiterii proiectului de act normativ:

II.1. Descrierea situaţiei actuale

Problemele cu care se confruntă mediul rural în domeniul gestionării gunoiului de grajd provenit de la creşterea animalelor în gospodăriile populaţiei au un impact major asupra societăţii, reprezintă o ameninţare directă la adresa sănătăţii şi au un efect advers asupra calităţii vieţii. Cel mai adesea, în localităţile rurale, gunoiul de grajd este depozitat în condiţii improprii atât la nivelul gospodăriilor individuale cât şi la nivelul localităţilor, fără a exista nici o măsură împotriva scurgerilor şi infiltraţiilor fracţiilor lichide (urină plus ape din precipitaţii). Acest fapt afectează mediul înconjurător, în special solul şi apele subterane sau de suprafaţă. Mai mult, de cele mai multe ori, gunoiul de grajd este amestecat cu resturi menajere nedegradabile ceea ce face improprie utilizarea pe terenurile agricole. Ca urmare, este necesară aplicarea unui sistem durabil privind gestionarea gunoiului de grajd, ceea ce implică schimbări majore în practicile actuale, în vederea conformării cu cerinţele noilor reglementări naţionale şi europene.
Obiectivele respective, proprii dezvoltării durabile a comunei, vin astfel în sprijinul îndeplinirii obligaţiilor pe care le are Guvernul României privind alinierea la cerinţele Directivei 676/91/CEE – Directiva Nitraţi – privind protecţia resurselor de apă împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. Aceste obiective sunt complementare cu cele prevăzute în Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi respectiv în Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor aferent fiecărei regiuni.
Obiectivele de investiţii propuse pentru cele 11 comune se realizează în cadrul proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”, Componenta 1 – Investiţii la nivel de comună în zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi (ZVN). Acest proiect reprezintă replicarea în circa 86 comune, în zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi, a proiectului pilot „Controlul Poluării în Agricultură” implementat, de Ministerul Mediului, în perioada 2002 – 2007, în 7 comune din judeţul Călăraşi, proiect finanţat de Banca Mondială dintr-un ajutor financiar nerambursabil acordat de Facilitatea Globală de Mediu (GEF), Guvernul României, Consiliul Judeţean Călăraşi şi comunele beneficiare.
Pentru a sprijini implementarea Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” în localităţile selectate, vulnerabile sau potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi, România a primit un împrumut de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) şi o asistenţă financiară nerambursabilă de la Facilitatea Globală de Mediu (GEF). Obiectivul general al proiectului este acela de a ajuta Guvernul României în procesul de implementare a Directivei UE privind protecţia calităţii apei împotriva poluării cauzate de nitraţii proveniţi din surse agricole prin: (a) reducerea evacuărilor de nutrienţi în corpurile de apă; (b) promovarea schimbărilor de comportament la nivelul comunelor; (c) consolidarea capacităţii instituţionale şi de reglementare. Scopul global este de a reduce pe termen lung poluarea cu nutrienţi a resurselor de apă ale României şi, în final, a Dunării şi Mării Negre printr-un management integrat al solului şi apei.
În conformitate cu Legea 228/2008 de ratificare a Acordului de împrumut, Ministerul Mediului şi Pădurilor , prin Unitatea de Management al Proiectului, asigură implementarea acestuia în colaborare cu Consiliile Judeţene şi comunele beneficiare, în baza unor acorduri explicite privind necesitatea proiectului, aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiţiilor, modul de finanţare a cheltuielilor precum şi angajamente de participare şi susţinere în cadrul proiectului.

II.2. Schimbări preconizate
Investiţiile pentru amenajarea platformelor de depozitare şi gospodărire a gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere, conduc la organizarea de sisteme de colectare selectivă, compostarea şi aplicarea pe terenurile agricole a deşeurilor biodegradabile reprezentate în particular de gunoiul de grajd din gospodăriile rurale, ceea ce contribuie la reducerea depozitării necontrolate a acestuia şi la reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile care ajung la depozitele de deşeuri menajere definitive.

Obiectivul acestor investiţii îl reprezintă implementarea unui sistem de colectare şi compostare a gunoiului de grajd precum şi promovarea unui sistem de management al gunoiului de grajd în cadrul celor 11 comune beneficiare, care să asigure utilizarea compostului realizat pentru fertilizarea terenurilor agricole.

Colectarea gunoiului de grajd şi conducerea procesului de compostare se va realiza pe platforme comunale, special construite in acest sens.
Fiecare platformă comunală prevăzută în această investiţie include:
platformă de formă rectangulară, cu pereţi pe 3 laturi (fără latura frontală). Pardoseala şi pereţii sunt construite din beton armat. Toate componentele construcţiei sunt dimensionate astfel încât să reziste sarcinii specifice exercitate de volumele de gunoi de grajd depozitate şi a utilajelor, forţelor exterioare şi atingerii accidentale a pereţilor de către utilajele de încărcare-descărcare. Platforma nu va avea pereţi despărţitori interiori pentru a nu stânjeni manevrarea utilajelor şi dispunerea liberă a grămezilor de gunoi de grajd. Aceasta permite îndeplinirea cerinţelor proprii procesului de compostare. Platforma este prevăzută la partea frontală cu un radier din beton, necesar manevrării utilajelor şi descărcarii mijloacelor de transport (căruţă sau remorcă agricolă). Pe toată lungimea părţii frontale, între platformă şi radier, este prevăzut un canal de colectare a efluentului, de formă rectangulară, acoperit cu un grătar metalic sau din beton armat.
un bazin de stocare pentru efluenţi sau precipitaţii. Acesta colectează precipitaţiile şi efluenţii într-un bazin mare, semiîngropat, amplasat în imediata apropiere a platformei. Bazinul de stocare, construit din beton armat, va fi proiectat pentru 30 de zile de precipitaţii medii, deoarece este prevăzut ca lichidul să poată fi preluat cu remorca cisternă vidanjă şi aplicat pe teren sau să fie returnat peste gunoiul în fază de compostare la intervale mai frecvente decât intervalele de împrăştiere pe terenurile agricole a gunoiului compostat.
3 (trei) boxe din beton armat, cu capacitatea de circa 15 m3 fiecare, de formă rectangulară, deschise la partea frontală, destinate colectării celor trei categorii de materiale inerte: sticlă, metal şi plastic/carton care, datorită comportamentului nepotrivit al unora dintre gospodării, ajung în mod accidental la platformă în amestec cu gunoiul de grajd. Boxele vor fi suficient de late pentru a putea fi golite de un încărcător mecanic, deşeurile reziduale acumulate urmând a fi preluate, în vederea valorificării şi eliminării finale, de către operatorul de salubritate care asigură colectarea deşeurilor menajere.
drum de acces betonat în incinta platformei ecologice de la poarta de intrare până la radierul din faţa platformei şi de la aceasta până la poarta de ieşire.
Laţimea drumului betonat este de 6,00 m iar lungimea este variabilă, funcţie de lăţimea incintei platformei de depozitare a gunoiului.
Pentru evacuarea apelor pluviale de pe suprafaţa carosabilului, profilul transversal al drumului betonat are pantă unică de 2% spre canalul colector existent.
împrejmuire cu gard din plasă de sârmă cu stâlpi de oţel. La intrarea şi la ieşirea din incintă, împrejmuirea este prevăzută cu porţi pentru acces. De asemenea, a fost prevăzută şi împrejmuirea bazinului de stocare a efluenţilor. Accesul personalului de deservire la bazin se face pe o poartă prevăzută cu sistem de încuiere, pentru a preveni accesul persoanelor neautorizate.
două piezometre (unul aval şi unul amonte), care sunt instalate în apropierea platformei. Acestea vor permite monitorizarea periodică a calităţii apei subterane pentru a se asigura că nu are loc infiltrarea efluenţilor proveniţi de la gunoiul de grajd în apele subterane.
o cabină /un adăpost pentru administratorul şi paznicul platformei.
Cabina este realizată din zidarie portantă care reazemă pe fundaţii continue din beton simplu, executate pana la adâncimea de îngheţ din zonă. La colţuri s-au prevăzut sâmburi din beton armat. La partea superioară este prevăzut un planşeu din beton armat. Acoperişul este tip şarpantă, cu o învelitoare din tablă.
container cu capac de circa 1mc pentru colectarea eventualelor deşeuri periculoase care ajung accidental la platformă ( cutii vopsea, recipienţi, ulei uzat etc.). Deşeurile reziduale acumulate urmând a fi preluate, periodic, de către operatorul de salubritate care asigură colectarea deşeurilor menajere în comună, în vederea eliminării finale prin depozitare sau incinerare.
Pentru depozitarea temporară la locul de producere a gunoiului de grajd sunt prevăzute platforme individuale la nivel de gospodărie pentru care există cereri ale proprietarilor de teren. Acestea sunt alcătuite din următoarele elemente:
o placă prefabricată de 2.00×2.00 m şi 15 cm grosime;
patru stâlpi metalici la colţuri, de care sunt sudate profile metalice în care se introduc dulapi de lemn pe trei laturi şi parţial pe ultima latură;
un bazin metalic îngropat, cu capacitatea de circa 100 litri, pentru colectarea efluentului.
Echipamentele necesare sistemului de manipulare şi aplicare a gunoiului de grajd compostat pe terenurile agricole şi incluse în aceste investiţii sunt: încărcător frontal, tractor, remorcă agricolă, remorcă cisternă vidanjă, maşină de împrăştiat gunoi.
Încărcatorul frontal serveşte la conducerea procesului de compostare pasivă a gunoiului de grajd prin dispunerea acestuia în şiruri, răsturnarea periodică a şirurilor în vederea aerării, sistematizarea gunoiului compostat şi încărcarea în căruţe, remorci şi maşina de împrăştiat gunoi în vederea aplicării ca fertilizant pe terenurile agricole.
Remorca cisternă vidanjă serveşte la manipularea fracţiei lichide care se acumulează în bazinul de stocare fie prin întoarcerea acesteia peste şirurile de gunoi de pe platformă pentru menţinerea umidităţii necesare în procesul de compostare, fie pentru irigarea terenului agricol.
Tractoarele au un rol multifuncţional. Tractoarele sunt echipate agricol şi asigură tractarea şi acţionarea mecanismelor specifice remorcii cisterne vidanjă şi a maşinii de împrăştiat gunoi. De asemenea tractează remorcile agricole şi acţionează mecanismele de descărcare prin basculare a gunoiului de grajd.
Operarea platformelor se va face după cum urmează:
În perioadele în care aplicarea pe câmp a gunoiului de grajd este interzisă conform Programelor de acţiune pentru zone vulnerabile la nitraţi din surse agricole la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, gunoiul de grajd din gospodăriile individuale este colectat la platforma comunală unde sunt asigurate condiţii de depozitare temporară, corecte din punct de vedere al protecţiei mediului. Transportul gunoiului se face fie cu mijloacele proprii ale gospodarilor, fie cu tractoarele şi remorcile asigurate prin proiect, cu plata unei taxe corespunzătoare.
Înainte de a se permite descărcarea pe platformă, gunoiul de grajd este inspectat de către administratorul platformei. Dacă gunoiul de grajd este curat, operatorul autorizează descărcarea acestuia. În situaţia în care se observă că în gunoiul de grajd sunt amestecate accidental deşeuri menajere anorganice (metal, sticla, plastic) se solicită gospodarului să le separe şi să le depoziteze în locurile special amenajate, în vederea preluării de către operatorul de salubritate. În situaţia în care separarea nu este posibilă, întregul transport este respins.
Administratorul platformei ţine un registru de evidenţă al utilizatorilor platformei precum şi a cantităţilor de gunoi depozitat. Cantitatea de gunoi din fiecare transport se determină prin estimare, acest lucru fiind suficent pentru scopul propus, iar prevederea unui cântar nu se justifică.
Gunoiul descărcat pe platformă este sistematizat în şiruri şi răsturnat periodic pentru aerare şi împiedicarea fermentaţiei anaerobe în urma căreia pot rezulta cantităţi importante de gaze cu efect de seră, în principal metan.Periodic, fracţia lichidă, provenită în principal din precipitaţii, colectată în bazinul de efluenţi, este împrăştiată cu ajutorul remorcii cisternă vidanjă peste şirurile de gunoi, în vederea asigurării umidităţii necesare. Apa în exces, dacă este cazul, poate fi utilizată pentru irigarea unor terenuri agricole.
În perioadele în care aplicarea gunoiului de grajd este permisă, gospodarii care doresc să-şi fertilizeze terenurile pot să preia de la platformă o cantitate de gunoi proporţională cu cantitatea depozitată, sau pot să solicite transportul şi împrăştierea pe câmp cu ajutorul echipamentelor asigurate prin proiect, plătind pentru acest serviciu. Surplusul de compost va fi vândut, dacă există cereri, sau va fi aplicat pentru fertilizarea păşunilor comunale.

În conformitate cu prevederile art. 42 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiţii noi care se finanţează, potrivit legii, din fonduri publice se aprobă de către Guvern pentru valori mai mari de 25 milioane lei, iar alin. (2) al aceluiaşi articol prevede că documentaţiile tehnico-economice aferente investiţiilor publice ce se realizează pe bază de credite externe contractate sau garantate de stat, indiferent de valoarea acestora, se supun aprobării Guvernului.

Valorile obiectivelor de investiţii au fost avizate în Consiliul Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe.

II.3. Alte informaţii

Nu este cazul.

III. Impactul socio – economic al proiectului de act normativ
III.1. Impactul macroeconomic

Investiţiile prevăzute a fi realizate se justifică din punct de vedere financiar şi economic, luând în considerare impactul pozitiv pe care îl vor avea asupra mediului şi a întâmpinării obiectivelor strategice identificate în Planul Naţional de Gestiune a Deşeurilor şi respectiv în Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor aferent fiecărei regiuni.

III.2. Impactul asupra mediului de afaceri

Prin organizarea procedurii de achiziţie publică lucrări de execuţie, în conformitate cu procedurile de achiziţie ale Băncii Mondiale, ediţia mai 2004, se stabileşte antreprenorul general, care va încheia un contract de execuţie cu Ministerul Mediului si Pădurilor, prin Unitatea de Management al Proiectului “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”.
Investiţiile prevăzute a se realiza crează premisele dezvoltării de parteneriate publice private în vederea valorificării compostului.

III.3. Impactul social

Promovarea practicilor vizând perfecţionarea modului de gestionare a deşeurilor de grajd în regiunile rurale va avea un impact benefic prin îmbunătăţirea semnificativă a condiţiilor de muncă şi de viaţă pentru cetăţeni, diminuarea riscului de îmbolnăvire a populaţiei şi animalelor, favorizarea activităţilor economice – investiţii în agricultura ecologică, asociaţii şi grupuri de producători agricoli, creşterea animalelor, procesarea produselor şi turism.

III.4. Impactul asupra mediului

Platformele comunale şi individuale pentru managementul gunoiului de grajd nu reprezintă o sursă de poluare a apelor de suprafaţă sau freatice, datorită tehnologiei folosite şi soluţiilor constructive adoptate.
Ţinând cont de nivelul zgomotelor emise de utilajele folosite, de intensitatea şi durata activităţii şi de amplasarea faţă de zonele locuite, obiectivul nu constituie o sursă signifiantă de poluare sonoră a zonei.
În cadrul obiectivelor nu există surse de radiaţii, deci nu sunt necesare amenajări şi dotări pentru protecţie.
Singurele surse de poluare pentru sol şi subsol pot fi constituite din scurgerile accidentale datorate descărcării accidentale a gunoiului de grajd în afara platformei special amenajate, sau deteriorării izolaţiei platformei, rigolei de drenaj sau bazinului de stocare a efluenţilor.
Pentru prevenirea infestării solului sau subsolului se procedează la inspecţia vizuală zilnică a elementelor constructive ale obiectivelor şi la prelevarea periodică de probe din cele două piezometre pentru monitorizarea calităţii apei subterane.
Nu există aspecte de mediu (populaţia, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, peisaj) ce vor fi semnificativ afectate prin investiţiile propuse.
Prin amplasarea obiectivelor în conformitate cu toate reglementările legale în vigoare şi prin caracteristicile sale constructive se consideră că au fost luate toate măsurile pentru protecţia aşezărilor umane şi a obiectivelor protejate şi/sau de interes public.
Pe amplasamentele obiectivelor nu vor fi generate deşeuri şi nu vor fi folosite substanţe toxice şi/sau periculoase.
Nu au fost prevăzute dotări şi măsuri pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu.
Pentru supravegherea calităţii apelor subterane au fost prevăzute două piezometre din care vor fi prelevate periodic probe de apă, iar rezultatele analizelor vor fi comunicate autorităţilor competente.

III.5. Alte informaţii

Nu este cazul.

IV.Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani

Finanţarea obiectivelor de investiţii ale căror caracteristici principale şi indicatori tehnico-economici sunt prevăzuţi în anexele nr. II/1 – II/11 se face după cum urmează:
95% dintr-un împrumut contractat de la Banca Internaţională de Reconstrucţie şi
Dezvoltare asigurat conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008 cu modificările ulterioare, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Mediului şi Pădurilor în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie în buget, conform programelor de investiţii publice aprobate conform legii;
5% din costurile privind realizarea investiţiei, din sume repartizate de consiliile
judeţene către bugetele locale ale comunelor aflate în aria de implementare a proiectului.

Secţiunea a 4- a Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani)

1. Modificări ale veniturilor bugetare, plus/minus, din care:
 Nu este cazul
 
a) buget de stat, din acesta:

(i) impozit pe profit

(ii) impozit pe venit
 
b) bugete locale:

(i) impozit pe profit

c) bugetul asigurărilor sociale de stat:
 
(i) contribuţii de asigurări
 
2. Modificări ale cheltuielilor bugetare, plus/minus, din care:
Nu este cazul

a) buget de stat, din acesta:

Cap.70.01 Servicii şi dezvoltare public, locuinţe, mediu şi ape
Nu este cazul

Cap.74.01
Protecţia Mediului
Nu este cazul

b) bugete locale:

(i) cheltuieli de personal

(ii) bunuri şi servicii

c) bugetul asigurărilor sociale de stat:

(i) cheltuieli de personal

(ii) bunuri si servicii

3. Impact financiar, plus/minus, din care:
Nu este cazul

a) buget de stat

b) bugete locale

c) credite externe

4. Propuneri pentru acoperirea creşterii cheltuielilor bugetare
Nu este cazul

5. Propuneri pentru a compensa reducerea veniturilor bugetare
Nu este cazul

6. Calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor si/sau cheltuielilor bugetare
 Nu este cazul
 
7. Alte informaţii
Valoarea obiectivelor de investiţii avizată în Consiliul Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe, a fost actualizată cu indicii preţurilor de consum comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică pentru perioada 31.10.2009 – 31.03.2010 cu IPC = 103,11 %;

V. Efectele proiectului de act normativ asupra legislaţiei în vigoare

Prezentul proiect de act normativ nu se referă la acest subiect.

VI.Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ

În conformitate cu politicile guvernamentale şi strategia de dezvoltare a Ministerului Mediului şi Pădurilor în domeniul infrastructurii de mediu, investiţiile propuse tratează priorităţile de dezvoltare pe domeniul de aplicare: gospodărirea gunoiului de grajd şi a deseurilor menajere organice.
Documentaţiile tehnico-economice faza Studiu de Fezabilitate elaborate pentru realizarea celor 11 obiective de investiţii -Platforme de depozitare şi gospodărire a gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere, supuse spre aprobare au fost avizate de :
– Consiliul Local Albeştii de Argeş, judeţul Argeş; Consiliul Local Gîrleni, judeţul Bacău; Consiliul Local comuna Sălacea, judeţul Bihor; Consiliul Local comuna Balta Albă, judeţul Buzău; Consiliul Local Bonţida, judeţul Cluj; Consiliul Local Gherceşti, judeţul Dolj; Consiliul Local Miroslava, judeţul Iaşi; Consiliul Local Crăieşti, judeţul Mureş; Consiliul Local Dumbrava Roşie, judeţul Neamţ; Consiliul Local Peciu Nou, judeţul Timiş; Consiliul Local Mihăeşti, judeţul Vâlcea.
– Comisia Tehnico-Economică a Ministerului Mediului şi s-au obţinut avizele C.T.E – M.M. cu nr.51, nr.52, nr.53, nr.54, nr.55, nr.56, nr.57, nr.58, nr.59, nr.60, nr.61 din data de 08.12.2009;

În vederea adoptării de către Guvern a acestui proiect de act normativ, pentru aprobarea indicatorilor tehnico – economici ai obiectivelor de investiţii prezentate în anexele nr.II/1 – II/11 s-au obţinut avizele Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe, nr.13, nr.14, nr.15, nr.16, nr.17, nr.18, nr.19, nr.20, nr.21, nr.22, nr.23 din data de 29.04.2010, cu anexele aferente.

VII. Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea proiectului de act normativ
Prezentul proiect de act normativ nu se referă la acest subiect.

VIII. Măsuri de implementare

Prezentul proiect de act normativ nu se referă la acest subiect.

Faţă de cele prezentate, a fost elaborat proiectul de hotărâre a Guvernului, privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru 11 obiective de investiţii – Platforme de depozitare şi gospodărire a gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere, anexat, pe care îl supunem examinării şi aprobării Guvernului.

MINISTRUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR

László BORBÉLY

AVIZĂM FAVORABIL:

MINISTRUL DEZVOLTĂRII,
REGIONALE ŞI TURISMULUI

MINISTRUL FINANŢELOR PUBLICE

Elena Gabriela UDREA

Sebastian Teodor
Gheorghe VLĂDESCU

SECRETAR DE STAT
DAN CÂRLAN

SECRETAR GENERAL
ELENA PETRAŞCU

SECRETAR GENERAL ADJUNCT
LÓRÁNT PARA

DIRECŢIA GENERALĂ JURIDICĂ
DIRECTOR GENERAL,
LOREDANA HRISTODORESCU

DIRECŢIA GENERALĂ

DIRECTOR GENERAL,
ECONOMICĂ ŞI FINANCIARĂ
SPERANŢA MUNTEANU

DIRECŢIA GENERALĂ INVESTIŢII
DIRECTOR GENERAL, LUCIAN PRICINĂ

  1. PETRE - 21-7-2010, 11:53

    SLABUT,SLABUT

Care este opinia ta?

Pe acelasi subiect:

FORUM

07.05.2019 - 10:05
Bejan gheorghe spune: As dori sa imi spuneti informatii despre abatorul dumneavoastra raspunde

28.04.2019 - 5:20
Nelu spune: Intr. O livada de 7 ha de par am pus 3000 cutii ieftine din plastic, de culoare albastra, 1l capacitate, pe care le. Am umplut cu apa in care am pus lenor pentru rufe, cu mirosuri de diferite flori, Cutiile din plastic folosite la ciuperci, se gasesc in comert, la pretul de 200 lei, 900 cutii. In primul an am pescuit aprox. 40.000 gandaci parosi. In al doilea an s. Au redus la 2 sau 3000 pentru ca nu a mai avut cine depune oua in sol si nu s. Au mai inmultit. Sper ca anul urmator sa fie inttr. Un numar care nu conteaza. Solutia este deci reducerea an de an a populatiei de gandaci pana la disparitia lor, alta solutie nu exista. Daca sint prea multi, intr. Un an culesul manual poate da roade. Succes, merita incercat, eu i. Am invins, la 30 ha livada, sunt atat de putini ca nu conteaza. M. A costat 600 lei caserolele 60 lei lenor si salariul a 3 oameni timp de 2 zile raspunde

19.02.2019 - 8:01
Anonim spune: Carcasa de iepure,pentru cei interesati 0760510528 raspunde

03.01.2019 - 3:00
DIANA spune: BUNA Am si eu cativa urechiati dc as avrea unde sa ii vand as axtinde numarul lor ,imi poate oferi cineva detaliile necesare ? raspunde

21.11.2018 - 11:39
Popescu Emilian spune: Parerea mea este ca, fiind o cultura mai putin cunoscuta suprafetele vor fi restranse si pe piata nu se vor cauta. Apropo de suprafete, in zona Oltenieii si in mod special in zona Dabuleni ,unde conditile pedo-climatice sunt favorabile cultivarii, la ce suprafete s-a ajuns? Multumim! raspunde

28.05.2018 - 12:51
Nagy Gabriel spune: Bună. Ma numesc Gabriel și am încercat cu spirt și nu are efect, dacă aveți și alta metoda va rog să-mi spuneți. Mulțumesc mult. raspunde