Ing. Vasile Toma: Stadiile fermentării gunoiului de grajd şi accesibilitatea elementelor nutritive din acesta

| Vegetal | de

Actualizat: 10 august 2019

Etichete: , ,

Absorbţia de către plante a elementelor nutritive din gunoiul de grajd aplicat solului depinde de stadiul său de fermentare, de condiţiile de mineralizare după introducerea lui în sol de provenienţa gunoiului. Se cunosc patru tipuri de gunoi după stadiul de fermentare:

1. gunoi proaspăt – culoarea paielor este neschimbată iar extractul apos din gunoi are culoarea galbenă;
2. gunoi semifermentat – paiele capătă o culoare brună şi greutatea gunoiului se micşorează;
3. gunoi bine fermentat – paiele nu se pot distinge cu uşurinţă iar greutatea iniţială a gunoiului se reduce cu aproximativ 50 %;
4. gunoi putred sau mraniţă – are aspect pământos iar greutatea faţă de cea iniţială scade la 25 %.

Indiferent de stadiul de fermentare gunoiul de grajd este un îngrăşământ ce conţine toate elementele necesare nutriţiei plantelor.

Accesibilitatea elementelor nutritive din gunoi pentru plante depinde de elementele:

POTASIUL se află sub formă de săruri anorganice solubile şi uşor accesibile plantelor. Absenţa ionilor de Cl şi SO4 cu care este asociat potasiul în îngrăşămintele minerale, conferă întâietate potasiul din gunoiul de grajd mai ales la culturile sensibile la concentraţii ridicate de clor cum este cartoful, viţa de vie, tomatele etc.;

FOSFORUL Accesibilitatea acestuia din gunoi are loc pe măsura mineralizării compuşilor organici sub acţiunea microorganismelor. Fosforul se valorifică superior în primul an de la aplicare în cazul gunoiului de grajd (aproximativ 30 %) faţă de îngrăşămintele minerale (10 – 20 %);

AZOTUL – accesibilitatea acestuia din gunoiul de grajd depinde de stadiul de descompunere, specia de animale de la care provine, tipul de sol, condiţiile climatice, anotimpul aplicării etc. Plantele folosesc mai mult azot în primul an de la aplicare de la gunoiul semifermentat comparativ cu gunoiul din alte stadii de fermentare.

În accepţia celor mai mulţi cercetători în primul an de aplicare se foloseşte:

23 % din gunoiul semifermentat;
18 % din gunoiul fermentat;
8 % din gunoiul proaspăt;
5 % din gunoiul mraniţă.

Gunoiul proaspăt conţine puţin azot accesibil plantelor şi numai sub formă amoniacală. El asigură azot în primul an culturilor cu perioadă lungă de vegetaţie, ca de exemplu: porumb, rădăcinoase, furajere, cartofi de toamnă, varză de toamnă.

Culturile cu perioada scurtă de vegetaţie profită puţin de azotul şi fosforul existente în gunoiul proaspăt. Atenţie dacă gunoiul este păios, microorganismele din sol pot consuma o parte din azotul mineral pentru sinteza plasmei lor, devenind concurent al plantelor cultivate în ce priveşte consumul de elemente nutritive. Se estimează că 50 – 60 % din azotul total al gunoiului aplicat are efect direct sau remanent asupra culturilor, 10 – 20 % se pierde prin volatilizare sau denitrificare, iar restul se infiltrează în straturile de sol inferioare celui de distribuţie a rădăcinilor.

Valorificarea potasiului şi fosforului din gunoiul de grajd în primul an de la aplicare are valori superioare îngrăşămintelor minerale.

În cazul azotului coeficientul de valorificare din îngrăşămintele minerale este cuprins între 30 – 80 % din cel aplicat în timp ce la gunoiul de grajd acesta ajunge la numai 20 – 25%. De aceea când se foloseşte gunoi de grajd este necesar pentru completarea şi folosirea îngrăşămintelor minerale.

Un exemplu edificator privind modul cum se completează cele două tipuri de îngrăşăminte este următorul: dacă se consideră că o tonă de gunoi conţine 4,5 kg azot, 1,09 kg fosfor şi 4,5 kg potasiu, la o doză de 3 tone gunoi se aplică:

135 kg N;
32,7 kg P;
135 kg K;

şi luăm coeficienţi de valorificare:

20 – 25 % N;
30 % P;
60 % K;

rezultă că în primul an după aplicare plantele folosesc 27 – 37 kg N; 9,8 kg P; 80 kg K.

Pentru obţinerea unei producţii de 5 tone boabe porumb la hectar este necesar pentru consumul plantelor o cantitate de 125 kg N; 22 kg P; 125 kg K, de aici se observă şi nevoia intervenţiei prin îngrăşăminte minerale care conţin N şi P pentru realizarea recoltei amintite.

Recolta maximă se obţine dacă se utilizează concomitent îngrăşăminte organice şi minerale.

Efectul remanent al gunoiului de grajd durează 2 – 3 ani. Utilizarea elementelor nutritive din gunoiul de grajd depinde şi de fertilitatea solului. Pe soluri sărace în humus, acide sau alcaline, gunoiul de grajd are efecte superioare, crescând mai mult coeficienţii de valorificare a elementelor nutritive, comparativ cu solurile având fertilitate ridicată.

Autor: ing. Vasile Toma

Care este opinia ta?

Pe acelasi subiect:

FORUM

06.11.2019 - 2:32
Georgi spune: Am si eu o mica ferma de iepuri mat interesa cit oferiți pe kg si ce rase cumpărați sa ma contactati 0754431439 raspunde

07.05.2019 - 10:05
Bejan gheorghe spune: As dori sa imi spuneti informatii despre abatorul dumneavoastra raspunde

28.04.2019 - 5:20
Nelu spune: Intr. O livada de 7 ha de par am pus 3000 cutii ieftine din plastic, de culoare albastra, 1l capacitate, pe care le. Am umplut cu apa in care am pus lenor pentru rufe, cu mirosuri de diferite flori, Cutiile din plastic folosite la ciuperci, se gasesc in comert, la pretul de 200 lei, 900 cutii. In primul an am pescuit aprox. 40.000 gandaci parosi. In al doilea an s. Au redus la 2 sau 3000 pentru ca nu a mai avut cine depune oua in sol si nu s. Au mai inmultit. Sper ca anul urmator sa fie inttr. Un numar care nu conteaza. Solutia este deci reducerea an de an a populatiei de gandaci pana la disparitia lor, alta solutie nu exista. Daca sint prea multi, intr. Un an culesul manual poate da roade. Succes, merita incercat, eu i. Am invins, la 30 ha livada, sunt atat de putini ca nu conteaza. M. A costat 600 lei caserolele 60 lei lenor si salariul a 3 oameni timp de 2 zile raspunde

19.02.2019 - 8:01
Anonim spune: Carcasa de iepure,pentru cei interesati 0760510528 raspunde

03.01.2019 - 3:00
DIANA spune: BUNA Am si eu cativa urechiati dc as avrea unde sa ii vand as axtinde numarul lor ,imi poate oferi cineva detaliile necesare ? raspunde

21.11.2018 - 11:39
Popescu Emilian spune: Parerea mea este ca, fiind o cultura mai putin cunoscuta suprafetele vor fi restranse si pe piata nu se vor cauta. Apropo de suprafete, in zona Oltenieii si in mod special in zona Dabuleni ,unde conditile pedo-climatice sunt favorabile cultivarii, la ce suprafete s-a ajuns? Multumim! raspunde