Producția vegetală din România. Cereale, plante tehnice, legume fructe, viță de vie, plante medicinale, plante ornamentale.
Măsurile de reducere a impactului asupra mediului a pesticidelor utilizate, au în vedere, în primul rând pe cele preventive: reducerea la minim a protecţiei culturilor prin mijloace chimice, prin utilizarea altor practici şi metode care reduc îmbolnăvirea culturilor, precum o rotaţie judicioasă a culturilor, folosirea de soiuri rezistente la boli şi dăunători, folosirea seminţelor, răsadurilor, […]
Necesitatea creşterii permanente a producţiei agricole impune protecţia corespunzătoare a plantelor cultivate şi a vegetaţiei forestiere împotriva dăunătorilor, bolilor şi buruienilor.
Meiul se cultivă din cele mai străvechi timpuri, pentru boabele sale, valoarea nutritivă a acestora este asemănătoare cu boabele celorlalte cereale, 10,6% substanţe proteice, 61,1% extractive neazotate, 3,6% grăsimi, 8,1% celuloză. Se mai foloseşte în hrana animalelor, sub formă de boabe, siloz sau masă verde.
Semănatul sorgului furajer în ogor propriu se poate face după culturi perene, cereale, prăşitoare. Consumul mare de elemente nutritive se consideră că sorgul nu este o bună premergătoare pentru cereale de toamnă. Sorgul se poate semăna pe acelaşi teren timp de 4-5 ani.
Buruienile sunt plante sălbatice, adaptate să trăiască împreună cu plantele cultivate, pe care le stânjenesc în creştere şi dezvoltare, iar uneori le distrug sau le elimină din lan. În sens mai larg, se numesc buruieni toate plantele străine dintr-o cultură, ca de exemplu secara în grâu, orzul în grâu. Acestea din urmă se numesc buruieni […]
În România cele mai mari suprafeţe pomicole sunt înfiinţate cu pomi din speciile: măr, păr, gutui, prun, cais, piersic, cireş, vişin, nuc, castan, migdal, iar dintre speciile de arbuşti fructiferi întâlnim agrişul, coacăzul negru, coacăzul roşu, zmeurul. În mai multe zone se cultivă căpşunul. Pe lângă cerinţele comune faţă de factorii de mediu şi de […]
Obţinerea industrială a îngraşămintelor este energo-intensivă, ceea ce impune atenţie cu prilejul transportului depozitării şi aplicării lor pe teren, pentru evitarea pierderilor şi înrăutaţirea însuşirilor lor fizico-chimice. Păstrarea îngrăşămintelor într-un depozit special, până la aplicarea pe teren, este impusă şi de faptul că graficul expedierii lor la beneficiar nu coincide cu momentul aplicării acestora pe […]
Dacă în cadrul culturilor de câmp, nu găsim o cultură care să aibă numai prieteni şi asta nu se întâmplă numai la regnul vegetal, ci şi la cel animal. Aşadar şi ciupercile comestibile au duşmanii lor care pe scurt se numesc dăunătorii. Iată câţiva dintre dăunătorii ciupercilor comestibile, care dacă sunt prezenţi în cultură produc […]
Pregătirea materialului de plantat la cultura cartofului, începe deja de la recoltarea tuberculilor pentru sămînţă. De aceea pe tot parcursul manipulării tuberculilor, de la recoltare şi până la plantarea lor în anul următor, trebuie evitată vătămarea lor şi amestecarea soiurilor, a categoriilor biologice, sau a loturilor cu diferite provenienţe.
Cuscuta este o planta superioara care parazitează lucerna, trifoiul, inul, cartoful şi multe alte plante, cunoscută şi răspândită pe tot globul. In ţara noastră este deosebit de păgubitoare, mai ales pentru culturile destinate producerii de sămânţă. Plantele de cuscută sunt anuale, rar perene, total părăsite şi lipsite complet de clorofilă.
