Crapul comun. Tehnologia creşterii crapului comun

Crapul provine din Extremul Orient, însă e dificil de stabilit cu exactitate când a fost introdus în Europa. Cel mai probabil, acest lucru s-a petrecut pe vremea romanilor. Abia în Evul Mediu creşterea crapului s-a răspândit în apele din Marea Câmpie europeană. Acest peşte a devenit o sursă de proteine, preferat în numeroasele zile de […]

Crapul provine din Extremul Orient, însă e dificil de stabilit cu exactitate când a fost introdus în Europa. Cel mai probabil, acest lucru s-a petrecut pe vremea romanilor. Abia în Evul Mediu creşterea crapului s-a răspândit în apele din Marea Câmpie europeană.

Acest peşte a devenit o sursă de proteine, preferat în numeroasele zile de post impuse de religia creştină. Nu din întâmplare cultivarea crapilor s-a perfecţionat în cadrul mănăstirilor. Încă de pe atunci, grija de a rezerva cele mai frumoase exemplare pentru reproducere a condus la o selecţie genetică ce a dat naştere unor peşti robuşti, bogaţi în carne şi având longevitatea impresionantă pe care o vedem în prezent, inclusiv în ecosistemul sălbatic. Cultivarea semi-extensivă în iazuri a început în secolul al nouăsprezecelea şi se practică până în zilele noastre, în special în Europa Centrală, unde crapul este şi acum foarte des întâlnit în preparatele culinare.

crap-comun

Denumire latină – Cyprinus carpio
Producţie (UE-27) – 66.330 t (2007); 2% din producţia mondială.
Valoare (UE-27) – 140 milioane € (2007).
Principalele ţări producătoare din UE – Republica Cehă, Polonia, Ungaria, Germania.
Principalele ţări producătoare din lume – China, Indonezia, Myanmar (fosta Birmania).

Reproducere crap comun

Părinţii, selecţionaţi pe baza caracteristicilor lor fizice, sunt capturaţi din iazul în care trăiesc în sezonul de pontă. Icrele şi lapţii sunt extraşi manual de la femele şi masculi şi sunt amestecaţi artificial într-un bazin de fertilizare.

Creşterea alevinilor de crap comun

Imediat după ce eclozează, larvele sunt transferate în cuve nu foarte adânci, alimentate cu apă la o temperatură între 18 şi 24 °C bogată în zooplancton, unde acestea se hrănesc odată ce îşi pierd sacul vitelin.

Creşterea puietului de crap

Transferaţi în primăvară, puieţii de crap rămân până iarna într-un iaz pregătit în fiecare an în acest scop.

Îngrăşare

În primăvara celui de-al treilea an de viaţă, crapii sunt mutaţi în iazuri mari de îngrăşare, unde trăiesc în ecosistem, dar beneficiază şi de un supliment de hrană constând în granule compuse din ulei şi făină de peşte, făină vegetală şi suplimente de vitamine şi minerale.

Consum

În prezent, crapul este produs în special în ţările din Europa Centrală, unde se regăseşte în preparatele tradiţionale pentru sărbătorile de iarnă şi Paşte.