Tehnologia de cultură a sorgului

| Cereale şi plante tehnice, Vegetal | de

Etichete: ,

cultivarea-sorgului

Sorgul se cultivă din cele mai străvechi timpuri, pentru boabele sale, pentru extragerea din tulpini a sucului dulce, care este bogat în zahăr, el se mai foloseşte în hrana animalelor, sub formă de siloz sau masă verde.

Sorgul pentru boabe dă producţii ridicate şi din punct de vedere chimic este foarte asemănător cu boabele de porumb. În România boabele de sorg se folosesc în hrana animalelor, dar şi la fabricarea beri sau în alte ramuri ale industreiei alimentare. În alte regiuni ale globului boabele de sorg sunt folosite în alimentaţia omului India, China, Oriental Apropiat.

Sorgul pentru mături se întrebuinţează la confecţionarea de mături, perii de spălat şi diverse împletituri.

Sorgul este de origine tropicală se extinde în climat cald şi temperat. Se adaptează climelor aride şi semiaride şi pe soluri foarte diferite ca potenţial de fertilitate.

Sorgul pentru boabe este luat în considerare în ultima vreme pentru programul de cercetare pentru combaterea secetei, sorgului îi mai zice cămila lumi vegetale din cauza rezistenţei lui la secetă.

Sistematică şi soiuri

Sorgul apaţine familiei Gramineae, tribului Andropogoneae, genul Sorguhm Adams care cuprinde un număr mare de specii anuale şi perene. Sorgul cultivat este anual şi face parte din specia Sorgum vulgare.
În procesul de cercetare şi ameliorare a sorgului în afara creşteri producţiei, o deosebită atenţie s-a acordat la hibrizi, reducerea înălţimii plantelor în vederea recoltări mecanizate.

În prezent sunt recomandaţii în cultură hibrizi simpli Fundulea 21, Fundulea 30, Fundulea 32, creaţi la ICCPT – Fundulea, caracterizaţi prin rezistenţă la secetă şi boli, perioada de vegetaţie la aceşti hibrizi de sorg este de 108-128 de zile, se pretează foarte bine la recoltatul mecanizat.

Pentru mături catalogul oficial cuprinde soiurile Denisa, Siret, create în România, precum si soiurile Marina, Dorina şi Regina create în Serbia, sau soiurile create în Ungaria Szegedi 185, şi Szegedi Szlovac. Pentru sorgul zaharat se reţin soiurile româneşti Carmen, Doina, şi Prut.

Compoziţia chimică

Din punct de vedere al compoziţiei chimice, boabele de sorg sunt asemănătoare cu cele de porumb, la fel ca şi la porumb endospermul este cel mai bogat în amidon peste 82%, iar embrionul este cel mai bogat în grăsimi 28%.

Culoarea albă a endospermului bobului de sorg, atestă conţinutul mai scăzut de în carotene şi xanthofilă.

Valoarea nutritivă a plantei verzi de sorg este aproape la fel ca şi a celei de porumb, în schimb în planta de sorg in timpul vegetaţiei se acumulează un glucozid solubil în apă, denumit de Dustan, în1902, durrină, care prin hidroliză, sub acţiunea emulsiei, formează acid cianhidric, toxic pentru animale, în schimb boabele nu conţin această substanţă.

Particularităţi biologice

Seminţele de sorg formează la germinaţie o singură rădăcină embrionară, la adâncimea de 2-3 cm în sol, se formează 5-6 noduri foarte apropiate între ele, din fiecare nod formându-se câte o rozetă de rădăcini.

Sistemul radicular al sorgului este foarte bine dezvoltat, cea mai mare parte de rădăcini se găseşte în orizontul 0-90 cm. iar lateral merge până la 40 cm. uneori rădăcinile de sorg ajung în sol până la adâncimea de 4m. astfel se explică marea lui rezistenţă la secetă.

Tulpina plantelor de sorg este formată din 7-20 de internoduri, plină cu măduvă, înălţimea sorgului este cuprinsă între 0,3 – 4,5 m. şi este rotundă în secţiune.

Se va din tulpinile de sorg conţine până la 20% zahăr. Din aceste tulpini se extrage siropul. Cea mai mare cantitate de zahăr se găseşte la internodile 6-7 după R.Ladini.

Capacitatea de lăstărire a tulpinilor de sorg este ridicată, însuşire dorită pentru culturile furajere si nedorită pentru culturile de boabe, mături sau sirop.

Inflorescenţa sorgului este un panicul cu ramificaţii mai lungi sau mai scurte, erectă sau recurbată, cu axul principal ce reprezintă 10-90% din lungimea totală.

Un panicul cuprinde 1.000 – 5.000 de flori, cel mai adesea 1.500 – 3.000. Spiculeţele sunt grupate câte două, din care unul este pedicelat şi steril sau numai cu stamina, iar celălalt este sesil şi fertile. O inflorescenţă poate elibere 15 pănă la 75 milioane de grăunciori de pollen. Aceştea sunt foarte mici şi îşi pierd valabilitatea in câteva ore.

De la apariţia paniculului, el înfloreşte la două trei zile, înfloritul durează 5-10 zile, începând din vârful paniculului.

Bobul are formă rotund-turtită, cu MMB cuprins între 20 – 60 g, din care endospermul reprezintă 80-84,6%, embrionul 7,8-12,1%, coaja 7,3-9,3%.

La începutul perioadei de vegetaţie ritmul de creştere al sorgului este redus şi se poate uşor îmburuiena, după care ritmul de creştere devine foarte accentuat.

Asolament

Plantele care permerg cultura sorgului trebuie să lase terenul curat de buruieni, din motive lesne de înţeles, sorgul la începutul perioadei de vegetaţie creşte foarte încet şi se poate îmburuiena uşor.
După sorg se recomandă a se cultiva numai culture de primăvară, datorită faptului că în momentul recoltări, deci toamna, solul rămâne sărac în apă şi în substanţe nutriritive, în special în azot.

Fertilizarea

Pentru 100 kg. boabe uscate, cu producţia aferentă de frunze si tulpini, planta de sorg foloseşte din sol, 2,4 kg. azot 0.9 kg fosfor şi 0,8 kg potasiu.

Reacţia sorgului la îngrăşăminte este puternic influienţată de umiditate şi natura solului, în regiunile secetoase, reacţia este foarte slabă, din care cauză este recomandat ca îngrăşămintele pe baza de azot şi fosfor, date împreună, să fie date plantei premergătoare.

Lucrările solului

Lucrările solului care se fac pentru sorg sunt asemănătoare cu ale porumbului. Patul germinativ realizat trebuie să fie bine mărunţit, aşezat şi curat de buruieni.

Sămânţa de sorg când ajunge în sol trebuie să găsească condiţii optime de germinaţiie adică un pat tare şi plapuma moale, pentru a putea să germineze în condiţii bune.

Sămânţa şi semănatul sorgului

Sorgul se seamănă târziu, când temperature solului depăşeşte în mod constant 10-15*C. Adâncimea de semănat la sorg este de 3-5 cm.

Densitatea plantelor la sorgul pentru boabe este în strânsă dependeţă cu particularităţile hibrizilor, regimul de precipitaţii şi potenţialul de producţie a solului.

Cantitatea de sămânţă la hectar la sorgul pentru boabe, care asigură densitatea menţionată, este de 10-13,kg; pentru densitatea de 300 mii. Plante/ha la sorgul pentru mature sau sirop densitatea este 40-60 mii plante/ha.

Lucrări de îngrijire în cultura sorgului

Sorgul poate avea o răsărire neuniformă determinată de crusta solului apărută după semănat, de îmburuienare după răsărire şi de ritmul redus de creştere în prima parte de vegetaţie.

După semănat, tăvălugirea contribuie la o foarte bună răsărire a plantelor, imediat după răsărire se poate aplica o lucrare cu sapa rotativă sau cu pieptenele de buruieni.

După care urmează praşilele mecanice, 1-3 la număr în funcţie de stare de îmburuienare a culturii.
În prezent este bine asigurată combaterea buruienilor din culturile de sorg cu ajutorul erbicidelor, acestea se pot folosi preemergent sau postemergent în funcţie de tehnica de lucru aleasă.

Recoltarea sorgului

Recoltarea sorgului pentru boabe se face pe cât posibil când boabele sunt uscate, cu combina de cereale, cultura de sorg înaite de recoltat se poate trata cu un desicant pentru a grăbi coacerea şi uscarea masei vegetale.

Recoltatul sorgului pentru mături se face la începutul fazei de coacere, când timpul este frumos, se recoltează plantele întregi şi se leagă snopi. După uscare se transportă în locul de depozitare. Sorgul zaharat se recoltează in faza de coacere în lapte, când se acumulează în tulpină cea mai mare cantitate de zahăr.

Autor: ing. Gavril CRĂSNEAN

Care este opinia ta?

Pe acelasi subiect:

FORUM

05.03.2020 - 12:35
Anonim spune: Sunt foarte interesat de ceea ce oferiți și aș aprecia un apel pentru mai multe informații. Numarul meu este 0905286325 raspunde

14.02.2020 - 12:14
Anonim spune: Sunt foarte interesat de ceea ce oferiți și aș aprecia un apel pentru mai multe informații. Numărul meu este 0905287606. raspunde

25.01.2020 - 5:00
Anonim spune: Am pus feromoni si i -am atras din toata pasunea.De cinci ani nj ne ramane un fruct ña livada .Cu insecticid mor dupa ce mananca florile chimizate.Jale fac !!! raspunde

06.11.2019 - 2:32
Georgi spune: Am si eu o mica ferma de iepuri mat interesa cit oferiți pe kg si ce rase cumpărați sa ma contactati 0754431439 raspunde

07.05.2019 - 10:05
Bejan gheorghe spune: As dori sa imi spuneti informatii despre abatorul dumneavoastra raspunde

28.04.2019 - 5:20
Nelu spune: Intr. O livada de 7 ha de par am pus 3000 cutii ieftine din plastic, de culoare albastra, 1l capacitate, pe care le. Am umplut cu apa in care am pus lenor pentru rufe, cu mirosuri de diferite flori, Cutiile din plastic folosite la ciuperci, se gasesc in comert, la pretul de 200 lei, 900 cutii. In primul an am pescuit aprox. 40.000 gandaci parosi. In al doilea an s. Au redus la 2 sau 3000 pentru ca nu a mai avut cine depune oua in sol si nu s. Au mai inmultit. Sper ca anul urmator sa fie inttr. Un numar care nu conteaza. Solutia este deci reducerea an de an a populatiei de gandaci pana la disparitia lor, alta solutie nu exista. Daca sint prea multi, intr. Un an culesul manual poate da roade. Succes, merita incercat, eu i. Am invins, la 30 ha livada, sunt atat de putini ca nu conteaza. M. A costat 600 lei caserolele 60 lei lenor si salariul a 3 oameni timp de 2 zile raspunde