Târgul de la ASAS a adus produse tradiţionale şi ecologice, ateliere de creaţie şi expoziţii de pasari de rasă

| Actualitate | de

Etichete: , , , , , ,

Bucureştenii s-au înveselit în weekend, la sărbătoarea Sânzienelor sau Drăgaica, cu pâine la ţest, bulz ciobănesc, plăcinte, vinuri alese, flori de Sânziene, jocuri populare specifice, dar şi cu o inedită expoziţie de păsări de rasă, la o nouă ediţie a Târgului naţional al produselor ecologice, tradiţionale şi naturale, produse în ferme şi gospodarii ţărăneşti din Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

Sărbătoarea Sânzienelor este, la ASAS, o nedeie cu produse tradiţionale româneşti din Maramureş, Moldova, Dobrogea, Oltenia, Muntenia, Bucovina, Crişana. Bucureştenii au putut gusta din bunătăţile pregătite de gospodarii târgului, au aflat reţete inedite de plăcintă cu urdă şi mărar, pe care le-au şi putut cumpăra cu acest prilej.

Mama Floarea, olteanca din Scărişoara care a readus bucureştenilor gustul copilăriei prin pâinile pe care le prepară în parcul de la ASAS, a venit cu ţestul pregătit pentru a coace cât mai multe pâini. Producătorii din Bran au venit cu brânzeturi tradiţionale în reţete vechi sau noi – bulz ciobănesc, mămăligă cu brânză în straturi cu sunculiţă şi cu multă smântână ca în Maramureş, cartofi copţi cu brânză de burduf.

La atelierul de creaţie gastronomică, bucureştenii au fost aşteptaţi cu gogoşi cu urdă cu mărar şi nucă, ca în Maramureş.
‘Alege să vezi natura!’ a fost invitaţia de intâlnire cu 50 de perechi de păsări de rasă de rase diferite, de la pitice până la uriaşe. Marius Vişan – preşedinte al asociaţiei Asociaţiei Crescătorilor de Păsări de Rasă din Bucureşti şi Ilfov ‘Pajura’ vă aşteptă, sâmbătă şi duminică, să admiraţi colecţia membrilor asociaţiei diferite rase de păsări: Brahma heminat deschism Brahma potamichiu, Cochinchina negru, Cochinchina galben, Plzmouth rock barat, Rhode Island, Orpington negru, Orpington albastru, New Hampshire, Mătase japoneză albă, Wiandotte argintiu, Wiandotte argintiu pitic, păuni, fazani, prepeliţe, Cochinchina pitic (negru,albastru heminat închis, frizat bobat, barat pe galben, portocaliu).

Colecţia de păsări de rasă va putea fi admirată de bucureşteni în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice în fiecare ultimă săptămână din lună.

Din comuna Şimleul Silvaniei, producătorii de la Siciliana au adus o gamă diversificată de mezeluri tradiţionale, iar maramureşenii de la Toto, cârnaţi de casă, jambon afumat, coaste afumate, pate de casă, pâine de casă, pâine de mălai şi pogăcele cu jumări.

Producătorii gălăţeni de la SC Dru Agro SRL, au adus cârnaţi ciobăneşti şi vânătoreşti afumaţi, costiţă şi slăninuţă ţărănească afumată tradiţional, pastramă ţărănească de porc, pastramă ciobănească de oaie, cotlet haiducesc, tobă de casă.

Toţi bucureştenii care au venit vineri la Târgul de Sânziene au primit, de la organizatori, flori de sânziene.
,,Numele sărbătorii populare, închinate Sfântului Ioan Botezătorul, care însă păstrează numeroase elemente precreştine şi e însoţit de diferite acte magice, legate mai ales de magia premaritală. În ziua de Sânziene sau în ajunul ei, oamenii culeg flori de sânziene cu care împodobesc porţile. Fetele fug pe deal sau la munte, culeg şi împletesc cununi, se întorc cu ele în fugă în sat şi aruncă cununile pe casă, pentru a observa dacă s-au agăţat de hornuri. Dacă cununile se agaţă de hornuri, fetele se vor mărita chiar în acel an. Reprezentări fantastice în alaiul Sânzienei sau Drăgaicei, zeiţă agrară celebrată la solstiţiu de vară, când se împârguiesc lanurile de grâu şi înfloreşte planta ce-i poartă numele (Sânziana sau Drăgaica). În această perioadă a anului cucul încetează a cânta, semn că a sosit vremea cositului fâneţelor, prin păduri apar licuricii care luminează calea rătăciţilor, se răsuceşte frunza pe ramurile de tei, plop, ulm’, a explicat Daniela Popa, manager Media Link Business, organizatorul târgului.

Ion Poponeci din Şirnia, Braşov, singurul producător de brânzeturi care nu a lipsit de la nici o ediţie a târgului, a pregătit special pentru Sânziene un nou sortiment. O gamă largă de sortimente de brânză vor aduce şi alţi producatori din regiunea Bran, precum Vasile Muşetescu, un cioban ce a venit să cucerească cetatea lui Bucur şi Oana Almaşan, ambii de la Bran, Braşov, precizeaza Agerpres.

Familia Vasile, din Scărişoara, Olt, a venit şi de această dată cu o ofertă bogată la legume de sezon – roşii, castraveţi, vinete, ardei capia, ardei graşi, verdeţuri de ciorbe.

Pentru toate Sânzienele, de la ASAS nu au lipsit florile din Săcele – petunii, muşcate, begonii, impatiens, gheţe, micşunele, crăiţe, lobelia, salvie pitică, bacopa, plectranthus, dalii pitice, floare de colţ, crin de făclie, nemţişor, mac islandez, iarbă de pampas, stuf chinezesc, sedumuri, vreo 6-7 soiuri, floxuri, condimente (rozmarin, salvie medicinală, oregano, levănţică alb-roz-mov, ceapă de tuns, mentă piperita şi indiană, cimbru, isop).

Producătorii au îmbiat vizitatorii la o cură de sănătate cu mere şi suc de mere din Vâlcea sau Miercurea Ciuc, Harghita dar şi bragă, din Giurgiu.

Care este opinia ta?

Pe acelasi subiect:

FORUM

26.01.2022 - 8:21
ion spune: se pare ca singurul abator din gilau este de pasari ,domnul maghiaru sa lasat pagubas cu carnea de iepure raspunde

26.01.2022 - 8:17
Anonim spune: se pare ca singurul abator din gilau este de pasari ,domnul maghiaru sa lasat pagubas cu carnea de iepure raspunde

17.10.2021 - 12:11
CRUCERU ȘTEFAN spune: Am trăit în Grecia 5 ani _ acolo utilajele agricole circulau fără restricții .,mai puțin pe autostrăzi.La noi de ce nu se poate ? .Motocoltoarele de ce pot ? .Toate utilajele agricole , să poată să se deplaseze la terenul care trebuie lucrat fără restricții. raspunde

11.08.2021 - 8:29
Badoi maria spune: Pentru mine este o planta cultivata necunoscuta, dar am întâlnit-o în păduri. E cunoscuta ca umbra epurelui. Se cultiva ca planta decorativa fiind f.bigata în masa foliara. M-ar interesa plantarea în câmp. În speranța că mă ajutați, va mulțumesc. raspunde

16.02.2021 - 5:41
Elena Barbu spune: Număr de telefon la numărul 9 Rebeca santplant raspunde

01.02.2021 - 10:44
Vasile Bouleanu spune: De ce nu gasesc acest soi si pe Wikipedia ? raspunde