România Liberă: Cât de sănătoasă e mâncarea sănătoasă?

Criza E.Coli îi pune în încurcătură pe adepţii alimentelor organice, după ce s-a descoperit că la originea ei se află o mutaţie rară şi periculoasă, cu material genetic de la bacterii diferite, care provoacă diaree severă, blocaj renal şi, la cazurile cele mai grave, chiar decesul, scrie România Liberă. Alimentele organice sunt fertilizate prin definiţie […]

Criza E.Coli îi pune în încurcătură pe adepţii alimentelor organice, după ce s-a descoperit că la originea ei se află o mutaţie rară şi periculoasă, cu material genetic de la bacterii diferite, care provoacă diaree severă, blocaj renal şi, la cazurile cele mai grave, chiar decesul, scrie România Liberă.

Alimentele organice sunt fertilizate prin definiţie cu îngră-şămite animale, iar E.Coli se găseşte în intestinele animalelor. Din acest motiv, spune profesorul de microbiologie Jonathan Fletcher, de la universitatea britanică Bradford, pentru acest timp de alimente ar trebui să existe proceduri stricte de spălare, mai ales în restaurante, adaugă el.

De altfel, mai multe studii au arătat în că legumele organice s-au găsit niveluri mai mari de E.Coli decât în cele cultivate cu îngrăşăminte chimice. În 2006, 205 persoane s-au îmbolnăvit şi trei au murit din cauza unei bacterii aflate, după toate proba-bilităţile, într-o recoltă de spanac organic din California.

Pe urmele bacteriei

Legumele au fost blamate şi de această dată, la începutul investigaţiilor. Discuţii cu sute de pacienţi – în mare parte femei cu vârste între 20 şi 50 de ani cu un stil de viaţă sănătos – i-a făcut pe investigatorii sanitari să creadă că de vină ar putea fi salatele. De aici şi avertismentul împotriva consumului de castraveţi, roşii şi conopidă, care a dus la pierderi de sute de milioane euro pentru agricultorii europeni.

La seminţele germinate nu s-a gândit nimeni în acel moment, deşi „mănânci aşa ceva la orice restaurant”, după cum spune Gert Hahne, purtător de cuvânt al departamentului pentru Agricultură din Saxonia Inferioară, landul în care au fost găsite seminţele contaminate. „Dar, după două săptămâni de diaree, nu-ţi mai aduci aminte că ai avut câteva seminţe germinate pe o felie de pâine sau într-o salată”, adaugă el.

Inspectorii au vizitat peste 400 de ferme numai în Saxonia Inferioară, iar la nivel naţional, au făcut peste 4.600 de teste. Piesele puzzle-ului au început să se lege pe 26 mai, când mai mulţi pacienţi şi-au amintit că au mâncat seminţe germinate, iar inspectorii au vizitat o fermă de lângă satul Bienenüettel, unde sunt cultivate astfel de seminţe. Deşi testele au fost negative, autorităţile au început să verifice livrările făcute de fermă.

Ancheta i-a dus la un club din Lueneburg, la un restaurant din Luebeck, la altul din Rothenburg/Wuemme şi la cafenele din Frankfurt, Darmstadt şi Bochum – unde mâncaseră oamenii ajunşi apoi la spital.