Reconversia vacilor de lapte pentru producţia de carne

| Zootehnie | de

Actualizat: 10 august 2019

Etichete: , ,

limousine-vitelSituaţia actuală şi perspectivele creşterii bovinelor din România trebuie să ţină cont de cota de lapte alocată ţării noastre, care se poate realiza cu uşurinţă cu un efectiv mult mai mic de vaci de lapte, dar care realizează o producţie mai mare de lapte pe cap de vacă furajată. Tendinţa creşterii producţiei de lapte pe cap de vacă furajată se manifestă anual şi aceasta se va accentua în următorii ani.

Vor fi mulţi crescători mai ales cei cu un număr de 1-3 vaci de lapte care nu vor fi capabili să producă lapte de calitate care să corespundă cerinţelor legislaţiei Uniunii, şi ei vor renunţa la creşterea vacilor de lapte. Se pune întrebarea ce se va întâmpla cu acel efectiv de vaci de lapte care vor fi reformate anual pe criteriul producţiei de lapte (reforma selectivă) şi cu vacile acelor mici fermieri care vor renunţa la creşterea vacilor de lapte, cărora valorificarea laptelui rezultat de la aceste animale reprezenta poate singura sursă de venit?

Un posibil răspuns la această întrebare este folosirea acestui efectiv matcă şi anume: încrucişarea lor cu material seminal congelat provenit de la tauri din rase specializate pentru producţia de carne, în vederea obţinerii unui tineret bovin mult îmbunătăţit în această direcţie.

Creşterea animalelor pentru producţia de carne în ţara noastră ar fi justificată din mai multe motive, şi anume:

  • ţara noastră dispune de suprafeţe mari de păşuni şi fâneţe care produc anual cantităţi mari de furaje ieftine care pot fi valorificate de câtre rasele de carne sub formă de păşunat şi sub formă de furaj conservat (fân). Totodată suprafeţe mari de teren arabil vor rămâne nelucrate unde s-ar putea produce furaje de volum ieftine;
  • sunt capacităţi mari de creştere şi exploatare a taurinelor specializate pentru producţia de carne, deoarece ele pot fi crescute cu succes în adăposturile deja existente ocupate la ora actuală de câtre vaci de lapte şi tineret bovin aferent;
  • dispunem de un efectiv matcă suficient de mare pentru structurarea producţiilor în cele două direcţii: lapte şi carne, fără a afecta cota de lapte a ţării;
  • dispunem de capacităţi mari de producere a cerealelor destinate furajării tineretului şi a animalelor puse la îngrăşat în perioada de finisare;
  • avem resurse umane în mediul rural şi în special în zonele colinare care după o prealabilă recalificare în vederea creşterii, exploatării şi furajării animalelor specializate pentru producţia de carne, ar obţine rezultate foarte bune, deoarece creşterea bovinelor în ţara noastră reprezintă o activitate tradiţională.

Având în vedere, pe de o parte, tendinţele şi orientările pe plan mondial în creşterea şi exploatarea taurinelor, iar pe de altă parte, conjunctura actuală favorabilă din punct de vedere economic, precum şi necesităţile consumului intern, a cererii pe piaţa internaţională a cărnii este pe deplin justificată strategia de trecere de la taurinele de lapte la taurine specializate pentru producţia de carne.

Analizând repartizarea producţiei de carne în Uniunea Europeană, reiese că pe primul loc se află Franţa care produce 21% din producţia de carne a Uniunii, iar consumul de carne de bovină în Uniune înregistrează creşteri anuale, pe când producţia de carne de bovine se află într-o tendinţă accentuată de scădere, şi deficitul prognozat va creşte mai ales după 2011.

Este caracteristic raselor de carne faptul că vacile nu se mulg, întreaga producţie de lapte este consumată de câtre viţei prin supt direct, fără restricţii, şi care sunt înţărcaţi la vârsta de 5-7 luni. Creşterea lor se face în stabulaţie liberă, pe perioada verii furajarea realizându-se prin păşunat.

Pentru condiţiile din zona noastră unde se creşte rasa Bălţată românească, specialiştii recomandă ca vacile din această rasă, reformate anual pe criteriul producţiei de lapte, cu însuşiri de conformaţie corporală favorabilă producţiei de carne să fie încrucişate cu material seminal congelat provenit de la tauri din rasa Limousine, iar o parte a viţelelor rezultate din această încrucişare se pot reţine pentru reproducţie, urmând să fie însămânţate cu tauri din rasa Blonde d’Aquitane.

Vacile din rasa Brună, care corespund din punct de vedere a conformaţiei corporale, vor fi însămânţate cu material seminal provenit de la taur din rasa Charolaise, iar viţelele rezultate, oprite pentru reproducţie pot fi însămânţate cu tauri din alte rase de carne, ex. Piemontese.

Consider că trecerea de la creşterea vacilor pentru lapte la creşterea de taurine specializate pentru producţia de carne constituie o alternativă viabilă pentru mulţi crescători, mai ales în cazul în care ei întâmpină sau vor întâmpina greutăţi în realizarea laptelui care să corespundă standardelor de calitate cerută de UE, şi nu doresc să facă investiţii în direcţia îmbunătăţirii calităţii laptelui, precum şi pentru cei care nu au alocată cotă de lapte, şi nu doresc să cumpere cotă, sau au o cotă insuficientă.

Autor: ing. Vaida Ludovic

  1. Nelutu - 1-4-2011, 15:52

    Da’ despre rasa ANGUS,nimic,nici o vorba?De ce nu se spune ca se pot incrucisa taurii Angus cu baltatele noastre,rezultind vitei care pastreaza caracteristicile rasei de carne?

Care este opinia ta?

Pe acelasi subiect:

FORUM

26.01.2022 - 8:21
ion spune: se pare ca singurul abator din gilau este de pasari ,domnul maghiaru sa lasat pagubas cu carnea de iepure raspunde

26.01.2022 - 8:17
Anonim spune: se pare ca singurul abator din gilau este de pasari ,domnul maghiaru sa lasat pagubas cu carnea de iepure raspunde

17.10.2021 - 12:11
CRUCERU ȘTEFAN spune: Am trăit în Grecia 5 ani _ acolo utilajele agricole circulau fără restricții .,mai puțin pe autostrăzi.La noi de ce nu se poate ? .Motocoltoarele de ce pot ? .Toate utilajele agricole , să poată să se deplaseze la terenul care trebuie lucrat fără restricții. raspunde

11.08.2021 - 8:29
Badoi maria spune: Pentru mine este o planta cultivata necunoscuta, dar am întâlnit-o în păduri. E cunoscuta ca umbra epurelui. Se cultiva ca planta decorativa fiind f.bigata în masa foliara. M-ar interesa plantarea în câmp. În speranța că mă ajutați, va mulțumesc. raspunde

16.02.2021 - 5:41
Elena Barbu spune: Număr de telefon la numărul 9 Rebeca santplant raspunde

01.02.2021 - 10:44
Vasile Bouleanu spune: De ce nu gasesc acest soi si pe Wikipedia ? raspunde