Produse traditionale: Salamul de Nadlac se vinde contrafacut

Mai mulţi producători din judeţul Arad ai salamului de Nădlac – pentru care se fac demersuri pentru a fi atestat şi protejat la nivel european ca denumire de origine – susţin că pe piaţă se vinde acest produs tradiţional şi contrafăcut, fără respectarea reţetei originale, informeaza NewsIn. Unul dintre producătorii salamului de Nădlac, Mircea Neamţ, […]

Mai mulţi producători din judeţul Arad ai salamului de Nădlac – pentru care se fac demersuri pentru a fi atestat şi protejat la nivel european ca denumire de origine – susţin că pe piaţă se vinde acest produs tradiţional şi contrafăcut, fără respectarea reţetei originale, informeaza NewsIn.

Unul dintre producătorii salamului de Nădlac, Mircea Neamţ, a afirmat că persoanele care comercializează salamul contrafăcut folosesc alte ingrediente, inclusiv carnea de porc de tip carcasă, care denaturează calitatea salamului. Neamţ a mai a spus că, pentru a-l vinde mai rapid, producătorii salamului de Nădlac contrafăcut reduc preţul acestuia.

„Prepararea salamului de Nădlac este una deosebită prin condimentele care se adaugă, atât în procesul de conservare, cât şi pentru aspectul său. În compoziţia salamului intră carne de porc matur de casă, care nu conţine multă apă. Însă, cei care vând salam contrafăcut folosesc carne de porc de tip carcasă, care nu îndeplineşte condiţiile pentru obţinerea unui salam conform reţetei tradiţionale. De asemenea, folosesc multe alte ingrediente care nu sunt în reţeta salamului, dar sunt mai ieftine. Astfel, ei îşi permit să vândă mai ieftin decât mine, dar calitatea salamului lasă de dorit“, a declarat Mircea Neamţ, producător autorizat al salamului de Nădlac.

Preţul unui kilogram de salam de Nădlac este de 50 lei şi se comercializează direct de la producător. „Aceşti producători care vând salam contrafăcut nu fac altceva decât să strice imaginea acestui produs tradiţional“, a spus producătorul de salam din Nădlac.

Mircea Neamţ a mai susţinut că printre clienţii tradiţionali sunt persoane atât din ţară, cât şi din străinătate, mai ales din Ungaria. „Cred că nu este parlamentar român care să nu fi gustat sau auzit de salamul de Nădlac. Chiar şi preşedintelui Traian Băsescu i-am oferit, anul trecut, la Ţebea, câteva bucăţi din acest salam“, a spus producătorul arădean.

Salamul de Nădlac este înregistrat ca produs tradiţional românesc şi este unul dintre cele mai consistente şi mai gustoase preparate din judeţul Arad. Reţeta salamului, a cărui existenţă este atestată încă din secolul al XVI-lea în teritoriile germane, a fost preluată şi îmbunătăţită de cei din Nădlac.

„Din compoziţia salamului de Nădlac nu trebuie să lipsească usturoiul, muştarul, piperul şi chimionul, sarea şi zahărul, dar mai ales elementul de bază – boiaua roşie de casă, dulce sau iute. Toate aceste condimente se adaugă cărnii de porc matur de casa, bine tocată, şi care se amestecă bine. Maţele naturale de vită se umplu foarte bine cu această compoziţie, deoarece, în cele patru până la şase luni de maturizare a salamului, acesta îşi pierde circa 40 la sută din cantitate. Procesul de maturizare durează atât de mult tocmai pentru a se asigura o afumare şi uscare naturală şi uniformă şi pentru a se păstra aroma fiecărui element“, a explicat Mircea Neamţ.

Afumatul salamului de vară tradiţional de Nădlac se face natural, cu rumeguş de esenţă tare, precum prun, dud sau fag.
Prefectura judeţului Arad a anunţat, anul acesta, că 20 de produse tradiţionale din judeţ au fost identificate şi urmează să fie făcute demersurile pentru a fi atestate şi protejate la nivel european ca denumire de origine, printre acestea numărându-se şi salamul de Nădlac.

Prefectul Aradului, Călin Bibarţ, a declarat că intenţia autorităţilor este de a promova pe plan mondial produsele specifice judeţului. „Dorinţa noastră este de a păstra şi promova aceste produse, pentru că dacă pierdem produsul autentic nu avem cum să îl mai recuperăm peste ani de zile. Ca arădeni, avem datoria să ne luptăm pentru a promova în toată lumea produsele specifice judeţului Arad“, a spus Călin Bibarţ.

Conform unui ordin emis în aprilie 2008 de Ministerul Agriculturii, fiecare grup care doreşte să dobândească protecţia produselor alimentare pe piaţa Uniunii Europene trebuie să depună o documentaţie pentru înregistrarea unei indicaţii geografice sau a unei denumiri de origine. Dosarul trebuie să cuprindă actul de asociere, caietul de sarcini, precum şi o declaraţie pe propria răspundere, conform căreia grupul reprezintă producători sau procesatori din zona geografică delimitată în caietul de sarcini.

Subiecte pe Agromonitor