Prima plantaţie de rubarbă din Mureş

| Actualitate | de

Etichete: ,

Gemul de rubarbă produs în Transilvania, mai precis la Saschiz, în Mureş, este gustat şi recunoscut în întreaga Europă. Sociologul Mircea Munteanu s-a gândit însă că rubarba ar putea fi exploatată şi în mod organizat în plantaţii bine organizate şi, prin urmare, în această primăvară a adus tocmai de la Hamburg 2.000 de bucăţi de rădăcină de rubarbă şi a înfiinţat la Nadeş prima plantaţie de rubarbă. Hobby sau afacere, Munteanu spune că rubarba este una dintre opţiunile celor care au terenuri lăsate nelucrate în zonă.

De unde atracţia pentru rubarbă şi agricultură?

„Nu este, de fapt, o atracţie. E, cum spunea şi Jack London, chemarea străbunilor. Fiind născut la ţară, am copilărit acolo şi astăzi domiciliul meu e tot la ţară, iar copil fiind am crescut în natură, m-am hrănit în ritmul dat de natură, în funcţie de cum apăreau şi se maturizau plantele, iar rubarba este una dintre plantele care creşte într-o oarecare semisălbăticie, să-i spunem, şi care deja pe vremea asta are plante suficient de mari pentru a fi mâncate, aşa că, pe vremea copilăriei fugeam repede în grădină, rupeam două-trei cotoare, aruncam frunzele şi mâncam acele cotoare pline de vitamina C, minerale şi alţi compuşi naturali şi sănătoşi, necesari organismului. Poate fi o chestie inconştientă care vorbeşte despre faptul că omul simte, asemenea animalelor, de unde şi când să bea apă. Omul crescut în oarecare simbioză cu natura simte care sunt elementele bune şi care sunt cele proaste, iar eu, cum venea primăvara, de mic copil, mâncam rubarbă. Astăzi, dacă vorbim de ideea de a înfiinţa o plantaţie de rubarbă, ea vine după mai multe vizite pe care le-am făcut în Germania, unde am văzut plantaţii de rubarbă foarte mari, pe suprafeţe întinse, tot de la saşi, din câte ştiu eu de la cei care au fost colonizaţi ca lucrători ai pământului aici acum o mie şi ceva de ani, căci ei au adus rubarba în Transilvania, pe care o găsim doar în zonele în care sunt saşi, şi m-am decis să înfiinţez şi eu o cultură de rubarbă”, povesteşte Munteanu, citat de Romania Liberă.

  1. Ing. agronom Teodor I. - 27-4-2011, 19:46

    Offf … hai sa lamurim o chestiune d-le Sociolog Mircea Munteanu. Planta figureaza in Flora Romaniei (Pg. 477) din cele peste 10.000 din Flora Romaniei a R.P.R. exact asa, in denumirea ei stiintifica “Rheum Rhaponticum L. ” pe care buchetul de baieti din fotografia de sus se pare ca o ignora, pentru simplu fapt ca nu au aflat de ea inca, probabil… . Mai spune domnule draga, literatura noastra de specialitate ca, “L” adica “Linnaeus” cel care a mentionat planta in Linnaeus’ Hammarby pictat in 1739 de J. H. Scheffel, ca ar fi fost folosita de romani, greci si daci, ori nu putea sa fie adusa de sasi acum 1000 de ani pe teritoriul Romaniei, pentru ca ei nici nu existau pe aici. Revenind la secolul (I) e.n. planta crestea dincolo de Bosfor in Nordul Marii Negre, pe unde se intindea Batrana Dacie, denumirea sa populara fiind mai exact “ Radacina dela Volga”. Gen. roman Ammianus Marcelinus a fost cel care in sec. (IV) a derivat numele plantei de la numele scitic al fluviului Volga. El a fost un general roman de origine greaca si printre altele un mare istoric latin, care s-a ocupat in acea vreme de migratia popoarelor, dar nunumai. Nu cred ca suntem un popor de “limitati” iar probabil sasii au luat planta de la Est s-au dus cu ea in West si au readus-o acum prin Transilvania cochetand cu slabe informatii despre ea. Sper ca am fost suficient de clar in argumentele mele pe care vi le-am adus la lumina. Acum ma retrag la roata tractorului meu imaginar pentru ca locul meu e pe camp.

  2. Rlena - 27-4-2011, 21:30

    Felicitari d-le inginer agronom Teodor. Ideea articolului pleaca de la promovare .A fost platita si noi o citim,din pacate nu are nici un semn ca de fapt e doar reclama si macar cei care nu se pricep sa o ia ca atare.
    Va multumesc pentru comentariul bine argumentat!

  3. ing. horticultor din Huşi - 27-4-2011, 21:49

    Felicitari sincere pentru comentariul d-lui ing. Teodor. Eu cultiv in gradina mea Rheum de peste 30 ani alaturi de tarhon, cicoare si nu m-am inspirat de la saşi.
    D-l Munteanu ar trebui sa ştie ca cele mai reuşite plantaţii se obţin prin plantarea porţiunilor de rizom şi nu prin seminţe.

  4. Narcisa Matei - 28-4-2011, 15:59

    Buna ziua!
    Este o idee de nota 10!Cum pot intra in legtaura cu dl Munteanu sa infiintez o cultura asemanatoare?

    Narcisa matei

  5. iuliana - 28-4-2011, 22:03

    Doresc sa cumpar radacini de rubarba, daca ma poate ajuta cineva va rog sa-mi raspundeti.

  6. calugar anamaria - 3-5-2011, 16:58

    buna, sunt interesata de infiintarea unei plantatii de rabarbura si as vrea sa i-au legatura cu d-l Munteanu. Sunt doctorand la USAMV Cluj Napoca.
    Daca ma poate ajuta cineva, multumesc anticipat!
    ana.

  7. mircea munteanu - 8-5-2011, 19:21

    iata adresa mea de e-mail: munteanu_mircea@smrp.ro
    Mircea Munteanu.
    Si alea sunt radacini recoltate special spre a fi replantate.
    domnule inginer, sa fiti sanatos.
    si bafta daca veti infiinta si dvs. ceva plantatie.

  8. Ramasescu Corneliu - 26-5-2011, 10:01

    Sunt interesat de infiintarea unei plantatii de rubarba,ma poate ajuta cineva.

  9. bumbea - 4-7-2011, 16:21

    Buna ziua,sunt din Tg., Neamt, jud Neamt ; am 56 ani.Am in gradina RUBARBA din tinerete,nu m-am gandit la o afacere cu aceasta planta deosebita,din care prepar diferite delicii

Care este opinia ta?

Pe acelasi subiect:

FORUM

06.11.2019 - 2:32
Georgi spune: Am si eu o mica ferma de iepuri mat interesa cit oferiți pe kg si ce rase cumpărați sa ma contactati 0754431439 raspunde

07.05.2019 - 10:05
Bejan gheorghe spune: As dori sa imi spuneti informatii despre abatorul dumneavoastra raspunde

28.04.2019 - 5:20
Nelu spune: Intr. O livada de 7 ha de par am pus 3000 cutii ieftine din plastic, de culoare albastra, 1l capacitate, pe care le. Am umplut cu apa in care am pus lenor pentru rufe, cu mirosuri de diferite flori, Cutiile din plastic folosite la ciuperci, se gasesc in comert, la pretul de 200 lei, 900 cutii. In primul an am pescuit aprox. 40.000 gandaci parosi. In al doilea an s. Au redus la 2 sau 3000 pentru ca nu a mai avut cine depune oua in sol si nu s. Au mai inmultit. Sper ca anul urmator sa fie inttr. Un numar care nu conteaza. Solutia este deci reducerea an de an a populatiei de gandaci pana la disparitia lor, alta solutie nu exista. Daca sint prea multi, intr. Un an culesul manual poate da roade. Succes, merita incercat, eu i. Am invins, la 30 ha livada, sunt atat de putini ca nu conteaza. M. A costat 600 lei caserolele 60 lei lenor si salariul a 3 oameni timp de 2 zile raspunde

19.02.2019 - 8:01
Anonim spune: Carcasa de iepure,pentru cei interesati 0760510528 raspunde

03.01.2019 - 3:00
DIANA spune: BUNA Am si eu cativa urechiati dc as avrea unde sa ii vand as axtinde numarul lor ,imi poate oferi cineva detaliile necesare ? raspunde

21.11.2018 - 11:39
Popescu Emilian spune: Parerea mea este ca, fiind o cultura mai putin cunoscuta suprafetele vor fi restranse si pe piata nu se vor cauta. Apropo de suprafete, in zona Oltenieii si in mod special in zona Dabuleni ,unde conditile pedo-climatice sunt favorabile cultivarii, la ce suprafete s-a ajuns? Multumim! raspunde