O întâlnire cu iubirea de DRAGOBETE la Târgul naţional al produselor ecologice, tradiţionale şi naturale, produse în ferme şi gospodării ţărăneşti din parcul ASAS!

| Evenimente agricole | de

Etichete: , ,

La a 35-a ediţie a Târgului de produse tradiţionale organizat în curtea ASAS, între 18-20 februarie 2011, producătorii vă oferă în premieră o gustare dobrogeană, afrodisiacă, din peşte din Delta Dunării, ieduţ de lapte împachetat în mirodenii şi afumat 6-7 ore la fum din jăratec din lemn de fag, cozonac în formă de inimioare şi alte multe inimioare dulci.

Pentru ediţia aceasta organizatorii au pregătir:

  • Celebrarea zilei de 24 februarie, Dragobetele
  • Poveşti din mediul rural despre Dragobete, Baba Dochia şi sosirea primăverii
  • Muzica populară oltenească, maramureşeană sau moldovenească vom păşi în primăvara lui 2011
  • Fotografii la minut cu “Ghiocel, vestitorul primăverii”

Sunteţi aşteptaţi de vineri până duminică, între orele 10-18.

paine-test-dragobeteDespre semnificaţia zilei de Dragobete

La mijlocul lunii februarie se povesteşte din moşi strămoşi că pe 24 ar fi Dragobetele, ce semnificaţie are această zi ne spune în „Obiceiuri populare de peste an” intr-un dicţionar Ion Ghinea.

„Dragobetele este considerat cap de primăvară, cap de vară, fiu al babei Dochia. Sărbătoare dedicată zeului dragostei cu acelaşi nume. Este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă. De Dragobete fetele şi băieţii trebuiau să se întâlnească pentru a fi îndrăgostiţi tot timpul anului. Daca vremea era favorabilă, fetele şi feciorii se adunau în cete şi ieşeau la pădure hăulind şi chiuind pentru a culege primele flori ale primăverii.”

Ce vor afla chiar de locuitorii satului cei ce ne vor păşii pragul târgului despre Dragobete, Baba Dochia şi sosirea primăverii. De ce avem nevoie de 9 cojoace…

Legenda Dragobetelui, aşa cum s-a studiat acum mai bine de şapte decenii după o carte veche, am aflat-o de la doamna Eugenia Păcurar, de pe valea Almaşului, din sat Sânpetru, comuna Hida, judeţ Sălaj. „Văd cartea cu ochii minţii. Eram copil în Ardeal în anul ‘43, preotul satului ne învăţa româneşte şi dragă mi-a fost legenda aceasta, povestea Dragobetului. Era o carte cu filă galbenă şi cu scris verde şi fiecare început de lecţie avea prima literă mai mare, era un roşu foarte închis, coperta era roz, aşa era cartea de religie şi cea de limba română si avea multe ilustrate. Le văd şi acum… parcă ieri ne învăţa preotul să citim.

Se spune că Dragobetele era băiatul babei Dochia, femeile erau băciţe, se ocupau de animale şi gospodărie. Băiatul se spunea că “era din flori”. Numele adevărat era Drăgan, dar Baba Dochia îi spune Dragul mamei iar când a crescut Dragul mamei bărbat şi de aici Dragobete. Când s-a făcut mare s-a căsătorit cu o fată frumoasă, păstoriţă. Dar baba Dochia era rea cu nora, aşa se spune, ca pe vremuri nurorile nu ieşeau din vorba soacrelor. Se povesteşte că într-o iarnă geroasă, în luna Făurar cam pe 20, a trimis-o baba Dochia pe noră la rău să spele lâna neagră pâna o va face albă. Fiind ger mare, fata a spart gheaţa şi plângea gândindu-se cum s-o facă albă când ea e lăsată de bunul Dumnezeu, neagră. Toate acestea se povestesc că sunt întâmplări de când Bunul Dumnezeu şi Sfântul Petru mergeau pe Pământ.

La râu lângă fata ce plângea apărură 2 bătrânei care o întrebară pe fată:

– Bună ziua, fată dragă. Dar de ce plângi?
– Bună ziua zise fata şi îşi spuse păsul.

Atunci Dumnezeu spuse către Sf. Petru, uite un stol de porumbei, fata îşi ridică capul şi lâna neagră din coşul de nuiele deveni şi ea albă. Unul din bătrânei avea un buchet mare de ghiocei legat cu un şnur alb şi unul negru din lână. Şi de atunci se spune că a rămas legenda mărţişorului. Mărţişorul se dădea de la tineri la bătrâni să vestească primăvara.

Dumnezeu i-a spus fetei:

– Du-i ghioceii babei Dochia şi spune-i că a venit primăvara şi să se pregătească să meargă cu oile la stână. Întorcându-se cu ghioceii şi primind mesajul, aceasta s-a dus cu ghioceii la Dragobete şi l-a trimis pe 24 februarie la munte să pregătească stâna.

În această zi, Dragobetele îşi luă la revedere de la soţia sa şi o asculta pe mama sa. Iar baba Dochia îşi pregăti cele 9 cojoace şi pe 1 martie porni spre munte, lăsând rând pe rând cele 9 cojoace. Dar când ajunse la stână, era aşa un frig că îngheţară şi Baba Dochia, Dragobetele şi oile. Fata a rămas să-l aştepte pe Dragobete, care nu s-a mai întors. Se sune că ar fi şi legenda Babelor din munţii noştri, care s-au prefăcut în stânci şi sunt aşa şi până în zilele noastre. “

Care este opinia ta?

Pe acelasi subiect:

FORUM

06.11.2019 - 2:32
Georgi spune: Am si eu o mica ferma de iepuri mat interesa cit oferiți pe kg si ce rase cumpărați sa ma contactati 0754431439 raspunde

07.05.2019 - 10:05
Bejan gheorghe spune: As dori sa imi spuneti informatii despre abatorul dumneavoastra raspunde

28.04.2019 - 5:20
Nelu spune: Intr. O livada de 7 ha de par am pus 3000 cutii ieftine din plastic, de culoare albastra, 1l capacitate, pe care le. Am umplut cu apa in care am pus lenor pentru rufe, cu mirosuri de diferite flori, Cutiile din plastic folosite la ciuperci, se gasesc in comert, la pretul de 200 lei, 900 cutii. In primul an am pescuit aprox. 40.000 gandaci parosi. In al doilea an s. Au redus la 2 sau 3000 pentru ca nu a mai avut cine depune oua in sol si nu s. Au mai inmultit. Sper ca anul urmator sa fie inttr. Un numar care nu conteaza. Solutia este deci reducerea an de an a populatiei de gandaci pana la disparitia lor, alta solutie nu exista. Daca sint prea multi, intr. Un an culesul manual poate da roade. Succes, merita incercat, eu i. Am invins, la 30 ha livada, sunt atat de putini ca nu conteaza. M. A costat 600 lei caserolele 60 lei lenor si salariul a 3 oameni timp de 2 zile raspunde

19.02.2019 - 8:01
Anonim spune: Carcasa de iepure,pentru cei interesati 0760510528 raspunde

03.01.2019 - 3:00
DIANA spune: BUNA Am si eu cativa urechiati dc as avrea unde sa ii vand as axtinde numarul lor ,imi poate oferi cineva detaliile necesare ? raspunde

21.11.2018 - 11:39
Popescu Emilian spune: Parerea mea este ca, fiind o cultura mai putin cunoscuta suprafetele vor fi restranse si pe piata nu se vor cauta. Apropo de suprafete, in zona Oltenieii si in mod special in zona Dabuleni ,unde conditile pedo-climatice sunt favorabile cultivarii, la ce suprafete s-a ajuns? Multumim! raspunde