Merele romanesti, specie pe cale de disparitie

| Actualitate | de

Etichete: , , , , ,

Fructele autohtone nu mai au loc in hipermarketurile din Romania, in timp ce produsele de import sunt foarte bine vandute in toate cele patru anotimpuri. Specialistii in domeniu apreciaza ca abia in cinci ani merele romanesti ar putea fi gasite in supermarketuri pe intreaga perioada a anului.

Majoritatea merelor autohtone sunt vandute la tarabe, in piete, de intermediari care ofera producatorilor preturi ridicol de mici.

Dom’ne, eu stau cu merele pe taraba asta de dimineata, le dau cu 2 lei, sunt zemoase, dulci, de la mine din livada, unde am vreo suta de pomi, nu sunt tratate cu chimicale. Uite, mai incolo, ala imbracat in geaca de piele vinde fructe aduse din Turcia sau Italia. Merele le da cu 4 lei, ca in supermarket, nu au pata, da nici gust. Sunt fainoase. Mai sunt si rezistente, ca le da cu toate dracovenile chimice, sunt bolnave, ce mai! si de la mine nu cumpara nimeni, iar de la el tot mai vine un copil sau o doamna si cumpara„, imi explica unul dintre putinii tarani care vand fructe intr-o piata din Sibiu.

In pietele agroalimentare mai poti gasi mere romanesti pe tarabe cel mult o luna, maximum doua, dupa cules. De obicei, sunt vandute la preturi mari, impuse de speculanti, nu de producatori. Din supermarketuri au fost insa de-a dreptul expulzate. Afacerile romanesti cu mere se duc de rapa, „incurajate” de nepasarea statului, restrangerea sistematica a suprafetelor cultivate si neincrederea taranilor in orice forma de asociere. Cum s-a ajuns insa in aceasta situatie?

Distrugerea livezilor

In 1989, Statiunea de cercetare si dezvoltare pomicola Geoagiu avea in administrare, pe teritoriul judetului Hunedoara, aproximativ 760 hectare de pomi fructiferi, din care 70% erau meri. De asemenea, statiunea producea anual un milion de puieti. La aproape doua decenii de la Revolutie, suprafata aflata in exploatarea statiunii, situata la 10 kilometri de Orastie, s-a redus pana la 6,2 hectare. „Dupa Revolutie s-a prabusit totul. S-au impartit pamanturile pe care noi aveam plantate livezi. Plantatiile au fost abandonate, iar noii proprietari de terenuri nu au mai intretinut pomii in mod corespunzator si acestia s-au degradat. A existat in timpul guvernarii lui Nastase un proiect de lege prin care oamenii care aveau de recuperat livezi de la noi urmau sa fie despagubiti cu 10-30 milioane de lei pentru fiecare hectar. Initiativa aceasta nu s-a materializat”, povesteste Ion Diaconu, directorul statiunii.

La Voinesti, in judetul Dambovita, o alta regiune recunoscuta pentru plantatiile de meri, lucrurile stau oarecum mai bine decat la Geoagiu. In zona exista acum 638 hectare de livezi, cu aproximativ 200 de mii de meri. Taranii din satul Voinesti au in posesie suprafete de teren cuprinse de la o jumatate de hectar pana la 12-14 hectare de livada de meri, scrie cercetatoarea Anda Georgiana Becut in lucrarea „Drumul merelor. Marketizare si relatii economice in societatea romaneasca de tranzitie”.

Efectele trecerii la capitalism nu au fost la fel de dezastruoase ca in cazul Geoagiu, deoarece in Voinesti nu a existat colectivizare, ci doar o forma de asociere impusa de statul comunist, „Suntem printre putinele bazine pomicole unde nu s-au defrisat plantatiile… Oamenii s-au descurcat din surse proprii. Pentru ca altfel, cum s-au distrus toata cultura mare si toata zootehnia, ne distrugea si pe noi. Dar nu s-a putut. Noi ne mandrim cu treaba asta… Dar unde a fost forma de organizare socialista acolo s-a distrus. Pentru ca in ’89 s-a dat terenul cu pomi si acel om nu a stiut ce sa faca cu el.

Chiar daca mai stia el un pic de tehnologie, n-a avut suportul financiar, n-a avut la indemana pompa, n-a avut substante, n-a avut nimic si s-au distrus. Au distrus si au pus porumb”, a declarat presedintele Asociatiei Pomicultorilor din zona, citat in lucrarea Andei Becut.

Chiar si in aceste conditii, nu s-ar putea spune ca agricultorii din Voinesti au mai mult succes decat confratii lor din celelalte regiuni ale tarii. Merele lor nu si-au gasit locul in hipermarketurile moderne din marile orase, ci doar pe tarabele din piete sau, mai rau, pe marginea drumului.

Citeste mai mult in Romania Libera

Care este opinia ta?

Pe acelasi subiect:

FORUM

05.03.2020 - 12:35
Anonim spune: Sunt foarte interesat de ceea ce oferiți și aș aprecia un apel pentru mai multe informații. Numarul meu este 0905286325 raspunde

14.02.2020 - 12:14
Anonim spune: Sunt foarte interesat de ceea ce oferiți și aș aprecia un apel pentru mai multe informații. Numărul meu este 0905287606. raspunde

25.01.2020 - 5:00
Anonim spune: Am pus feromoni si i -am atras din toata pasunea.De cinci ani nj ne ramane un fruct ña livada .Cu insecticid mor dupa ce mananca florile chimizate.Jale fac !!! raspunde

06.11.2019 - 2:32
Georgi spune: Am si eu o mica ferma de iepuri mat interesa cit oferiți pe kg si ce rase cumpărați sa ma contactati 0754431439 raspunde

07.05.2019 - 10:05
Bejan gheorghe spune: As dori sa imi spuneti informatii despre abatorul dumneavoastra raspunde

28.04.2019 - 5:20
Nelu spune: Intr. O livada de 7 ha de par am pus 3000 cutii ieftine din plastic, de culoare albastra, 1l capacitate, pe care le. Am umplut cu apa in care am pus lenor pentru rufe, cu mirosuri de diferite flori, Cutiile din plastic folosite la ciuperci, se gasesc in comert, la pretul de 200 lei, 900 cutii. In primul an am pescuit aprox. 40.000 gandaci parosi. In al doilea an s. Au redus la 2 sau 3000 pentru ca nu a mai avut cine depune oua in sol si nu s. Au mai inmultit. Sper ca anul urmator sa fie inttr. Un numar care nu conteaza. Solutia este deci reducerea an de an a populatiei de gandaci pana la disparitia lor, alta solutie nu exista. Daca sint prea multi, intr. Un an culesul manual poate da roade. Succes, merita incercat, eu i. Am invins, la 30 ha livada, sunt atat de putini ca nu conteaza. M. A costat 600 lei caserolele 60 lei lenor si salariul a 3 oameni timp de 2 zile raspunde