În Timiş, marii latifundiari au încasat de la stat subvenţia pe buruiană

| Actualitate | de

Etichete: , , ,

Zeci de mii de hectare de terenuri agricole aflate în proprietatea unor cetăţeni străini sau a unor societăţi cu capital mixt româno-străin sunt necultivate de ani de zile, dar proprietarii lor au încasat subvenţiile de la stat ca şi când ar fi fost lucrate, a declarat, miercuri, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), Viorel Matei.

Potrivit acestuia, aplicarea măsurilor de notificare, amendare şi chiar expropriere a celor care nu-şi îngrijesc terenurile arabile, care sunt în vigoare de mult timp, cade în sarcina autorităţilor locale, dar acestea nu le-au pus în aplicare „din considerente politico-electorale”.

„Niciunui primar nu i-a convenit să aplice legea, temându-se de consecinţa de la urne. Astfel, edilii au preferat să aprobe plata subvenţiilor pentru lenevie şi buruieni”, a spus Viorel Matei. Preşedintele FNPAR spune că terenurile nelucrate nu pot fi expropriate, încă, deoarece nu s-a respectat procedura: notificarea proprietarului, amendarea lui pentru neîngrijirea pământului arabil, şi, abia în ultima instanţă, exproprierea terenului nelucrat.

Prefectul judeţului Timiş, Mircea Băcală, a precizat, la rândul său, că o treime din suprafaţa agricolă a judeţului este neexploatată, din cele 40.000 de hectare de teren arabil deţinute de străini, 14.000 de hectare fiind pârloagă. „Din cele 40.000 de hectare de teren arabil deţinute în Timiş de cetăţeni străini împreună cu cetăţeni români, peste o treime nu sunt cultivate, dar obţin subvenţii. Unele societăţi, pe lângă faptul că nu lucrează aceste terenuri, dar primesc subvenţii pentru ele, nici nu-şi achită datoriile la bugetele localităţilor pe raza cărora îşi desfăşoară activitatea”, a afirmat Băcală.

Reprezentantul Guvernului în teritoriu a exemplificat astfel de cazuri în localităţile Brestovăţ şi Giera, unde sunt peste 900 de hectare aflate în astfel de situaţii. El a subliniat faptul că a întocmit un dosar, în acest sens, cu situaţia din teritoriu, pe care i l-a prezentat premierului Emil Boc.

  1. Darius - 14-10-2010, 12:51

    Domnul Matei nu a invatat nici acum ca aprobarea platilor pe suprafata nu se face de catre „edili” ci de catre APIA ??

  2. simion - 14-10-2010, 13:58

    Doar nu are cineva pretentia ca subventiile venite de la UE sa fie folosite de agricultorii romani !. Noi doar ne achitam „cota ” catre UE- nu ne este de ajuns??? Referitor la ce spune domnul Darius: daca esti „edil” apoi te intereseaza ce se intampla pe toata aria localitatii tale nu doar pe „ulita”. La primarie trebuie sa existe copii dupa procesele verbale de insamantare pentru toate unitatile care exploateaza terenurile primariei… Vai mama noastra!!!

  3. Ela - 14-10-2010, 14:39

    De ce i-ar interesa pe edili procesele verbale de insamantare? Oricum iau taxa sau impozitul pe teren!

  4. taranu_roman - 14-10-2010, 14:59

    Nu ne mira informatiile din acest articol. Este o situatie generala. Chestiunea se pune daca obligativitatea de a cultiva terenul nu intra in contradictie cu severanitatea dreptului de proprietate, prin care intelegem ca proprietarul poate dispune de bunul sau dupa cum crede de cuviinta, fara a-i deranja pe ceilalti. Faptul ca un proprietar nu-si cultiva terenul este treaba sa. Daca-si plateste taxele pe teren.
    Frauda apare in momentul in care solicita subventii , declarand in mod fals ca a lucrat terenul.
    PROBLEMA ESTE LA APIA ! ESTE O EROARE SISTEMICA !
    De ce se dau subventii doar pe baza de declaratie pe propria raspundere si pe baza unei adeverinte de la primarie cuma ca ai lucrat terenul ?
    Dau exemplul concret al terenurilor de pe raza comunei Sageata, judetul Buzau.
    Cei care primesc subventia nu prea au legatura cu proprietatea terenurilor. NICI MACAR NU AU CONTRACTE DE ARENTA SAU ALTECEVA ! La APIA nu se solicita documente care sa ateste baza legala(titlul de proprietate, contract de arenda, etc). Ce sa mai spunem despre faptul ca mafia locala ascunde de 20 de ani, cateva sute de hectare de teren, refuzand sa faca intzarusharea si sa clarifice situatiile cadastrale. Aceste suprafete sunt ascunse intentionat de onor autoritatile locale pentru a se lucra fara nici un titlu si pentru a nu clarifica situatia exacta a proprietatilor.
    Poate un minim de contral al APIA pentru aceasta Comuna Sageata din Jud. Buzau ar constatata ca in mod fraudulos se acorda subventii din bani europeni si romanesti, pe baza de documente neconforme cu realitatea. Credem ca si OLAF ar trebuie sa-si puna intrebari despre fraudele de aici.
    Taranu Roman

  5. bac - 14-10-2010, 19:22

    Lucratul sau nu a terenului are multe fatete. Se prea poate sa fie o afacere si asta, dar luand in considerare pauperizarea taranului hai sa ne intrebam, cu ce-l poate lucra! Sa zicem ca primesc mostenire 5 ha si nu exista nici o societate agricola sa-l ia in arenda, iar eu, mostenitorul muncesc pe un salariu de 1.000 lei. Subventia de la UE de 130 euro pt ce-mi ajunge, eventual pt pregatit teren, nu? Mai departe, ingrasaminte, seminte, pesticide, recoltat si transport, de unde???. Nu cred ca pt un ha, chieltuielile pot fi mai mici la ha de 400 euro, de unde restul de bani??, din banca…., poate, dar daca productia rezultata este mica din varii cauze, iar pretul de achizitii idem, plus greseli inerente inceputului, ce faci?. Exista si varianta vanzarii, daca are cine sa-l cumpere!!Poate-l cumpara un investitor care ulterior tot nu mai are bani sa-l lucreze, sau astepta sa-l vanda la un pret mai mare!!!

  6. taranu_roman - 15-10-2010, 11:39

    O alta problema institutionala este faramitzarea proprietatii. In urma catralioanelor de titluri si de succesiuni al mostenirilor succesive, mai vedem noi exploatatii mari… la pastele cailor. Acum exista coagularea proprietatii doar unde au fost exploatatii de stat inainte de ’89. In rest este o vrajeala de combinatie intre asociatii si intovarasiri de te doare capul ! Care nu sunt proprietari !
    Nu mai vorbim de agricultura de week-end ! Este un subiect care poate genera tone de volume care sa analizeze acest fenomen.
    O solutie pentru viitor ar fi adoptarea sistemului de mosteniri existent in alte sisteme de drept:
    Daca acum la noi , la o succesiune cu doi mostenitori pentru un HA, fiecare primeste 0,5 HA, si la urmatoarea succesiune acesta jumatate de HA se imparte la mostenitorii mostenitorilor, ce credeti ca va iesi dupa doua, trei generatii ?!
    DE LEGE FERENDA:
    ,,In cazul in care sunt mai multi mostenitori si la masa succesorala exista un lot de teren agricol, atunci doar unui mostenitor i se va atribui acest lot in proprietate, iar ceilalti vor primi despagubiri sub forma de sulta, sau vor primi o cota mai mare din alte bunuri.
    Daca sunt mai multe loturi de teren agricol, acestea vor fi tratate fiecare ca si bunuri indivizibile.
    In cazul in care mostenitorii nu se inteleg in fata notarului public cu ocazia dezbaterii succesiunii, atunci se vor adresa judecatoriei competente.”

    Ideea este sa ramana nefaramitat propritatea dar si posesia lotului.
    Doar asa vom preveni pe viitor asemenea probleme.
    Propunerea poate fi analizata.

  7. Maria Albisteanu - 16-10-2010, 8:28

    Nu e corect sa fie acuzata APIA pentru faptul ca se dau subventii pentru terenul nelucrat; este o problema de intelegere a lucrurilor si de negociere a conditiilor de acordare a platilor directe pe suprafata cu UE.
    Asa cum este stipulat atat in R (CE)73/2009 cat si OUG 125/2006, care reglementeaza conditiile de baza privind platile directe pe suprafata acordare de subventii pentru terenul necultivat se acorda tocmai in scopul nelasarii in paragina aterenului arabil;
    – se dau aceste subventii ( e vorba doar de SAPS- schema unica de plata pe suprafata ) – pentru terenul necultivat – inscris in cererea de plata cu codul 970 – dar intretinut in bune conditii agricole si de mediu ; deci este o diferenta intre terenul necultivat in scopuri agricole si terenul lasat parloaga; aceasta plata se da pentru toti fermierii din UE si fermierii romani sunt tot fermieri europeni; numai ca de multe ori multi dintre noi intelegem doar ce ne convine si ce este in interesul nostru individual si imediat si nu ce este in interesul general si pe termen lung; nu de putine ori si nu in rare cazuri salariatii APIA au fost apostrofati , reclamati pentru faptul ca le-au prezentat fermierilor aceasta diferenta si i-au avertizat ca vor fi penalizati daca solicita plati pe suprafata pentru terenul lasat parloaga;
    – in cazul acestor terenuri fermierul il trece in cerere cu codul 970, dar la categoria de folosinta trece TAn – adica teren arabil nesolicitat la plata, daca acest teren nu este intretinut in bune conditii agricole si de mediu;
    – in acceptiunea regulamentelor UE (73/2009) activitate agricola pe langa cultivarea terenului, cresterea animalelor, cosit, pasunat etc, este considerata si cultivarea terenului in bune conditii agricole si de mediu, si pentru acest tip de activitate se da doar schema de plata SAPS( schema unica de plata pe suprafata) si nu si PNDC( plata nationala directa complementara) cum se da pentru terenurile arabile cultivate;

  8. taranu-roman - 17-10-2010, 21:56

    Este pertinenta observatia dvs, doamna Maria Albisteanu,
    Totusi,
    Simt un gust amar cand la APIA se solicita subventii, indiferent de care ar fi acestea, de persoane care nu detin aceste terenuri cu JUST Titlu !
    Adica declara pe nashpa ca ei sunt cei indreptatiti a solicita aceste subventii .
    Intelegem diferenta intre diferitele subventii pt agricultura.
    Nu intelegem de ce nu se dau subventii si pentru alte ramuri economice.
    Pamantul, denumit acum teren agricol, are o componenta emotionala iar nu institutionala. Pana la urma nu este decat un mijloc de productie, care nici nu se amortizeaza si este si neconsumptibil !
    Pai de ce sa nu primeasca subventii si cei care au alt tip de mijloace de productie ? Din alte ramuri ?
    Nu cumva prin acestea se perpetueaza si se incurajeaza anumite comportamente sociale ?
    De ce se dau subventii si pe suprafete mici si foarte mici ?
    Aceasta nu este agricultura ci ajutor social si coruptie insitutionalizata.
    Nu vom avea agricultura performanta pana nu vom avea o situatie juridica clara atat a proprietatii, cat si a posesiei terenurilor.
    Adevarat este ca si micile exploatatii au nisa lor, dar nu exista inca asa ceva decat in zonele unde nu au fost CAP-uri, in rest nesemnificativ.
    Acum sunt agricultori de week-end si persoane care pleaca in exterior sa lucreze.
    Subventiile prelungesc agonia agriculturii !
    Ne-a fost frica sa nu vina mosierii ! Si acum se retrocedeaza munti si castele !
    Degeaba s-a dat ceva ideal si abstract: dreptul de proprietate daca acum este faramitare, nu exista intzarushare, nu exista posesie clara, si de la inceput nu au avut ,,inventarul agricol”.
    Pai cu ce sa lucreze terenul ? De 20 de ani se chinuie si de fapt mai mult se amagesc ca au ceva , cand de fapt nu au nimic.
    Trebuie fonduri
    si nu mai trebuie privita agricultura Emotional ci Institutional.
    Fara mila !
    Cand va exista coagularea terenurilor, va exista si capital, si va exista si posibilitatea de aparitie a locurilor de munca.
    Globalizarea este acasa la noi si nici macar nu ne dam seama…

  9. valeria - 18-10-2010, 10:57

    Pai pe plan local s-ar putea stabili clar fiecare ce are cultivat doar exista harta.Inginerul de la primarie verifica conform hartii parcelele deoarece culturile au perioadele lor de insamantare ce-i asa greu daca se vrea.Marea problema este desfacerea, asta a pagubit producatorii de i-a adus la sapa de lemn.Aici trebuie lucrat si trebuie facuta jonctiunea cu marii consumatori , fie si exportul dar sa se stie de la minister unde sunt piete de desfacere si sa fie persoane de contact autorizate cele se ocupa cu achizitia de cereale.Asa poti verifica tot ce misca.Daca nu au acte pentru ceea ce exporta inseamna ca undeva este o problema. Fiindca nu cumpara un bob ce cantitati mari asa ca ce s-a vandut trebuie sa se regaseasca si in actele lor.Aici se fac evaziunile si marea problema este ca agricultura este pe butuci deoarece majoritatea lucreaza cu utilaje vechi, neperformante, mari consumatoare de energie , nu ai bani nu poti sa te retehnologizezi ori piata masinilor agricole e extrem de scumpa pentru producatorul roman.
    Cum stam extrem de rau ar fi util sa se intrevada posibilitate achizitionarii masini si de utilaje cu concurusl ministerului , sa gandeasca de ce ar avea nevoie agricultura si sa se incerce sa se gaseasca solutii.In loc de subventii eu as cumpara tractoare performante care sa fie folosite in comunitatea locala a producatorilor.Trebuie gandit un astfel de sistem deoarece
    utilajele performante necesita si mai putini oameni sa le manuiasca iar satele sunt deja pline de batrani.

  10. eugen serban - 23-10-2010, 22:51

    Domnilor, cei ce detineti atata pamant arendati-l catre as.disponibilizatilor si saracilor din romania,nu-l tineti fara sa produca,iar domnilor factori cei ce au cumparat foarte mult teren nu nu-i dau nici o destinatie ,datile un termen,ori una ori alta nusi bata joc de aceasta tara,nu la-u lucrat 5 ani de la cumparare sa iasa din drepturi

Care este opinia ta?

Pe acelasi subiect:

FORUM

26.01.2022 - 8:21
ion spune: se pare ca singurul abator din gilau este de pasari ,domnul maghiaru sa lasat pagubas cu carnea de iepure raspunde

26.01.2022 - 8:17
Anonim spune: se pare ca singurul abator din gilau este de pasari ,domnul maghiaru sa lasat pagubas cu carnea de iepure raspunde

17.10.2021 - 12:11
CRUCERU ȘTEFAN spune: Am trăit în Grecia 5 ani _ acolo utilajele agricole circulau fără restricții .,mai puțin pe autostrăzi.La noi de ce nu se poate ? .Motocoltoarele de ce pot ? .Toate utilajele agricole , să poată să se deplaseze la terenul care trebuie lucrat fără restricții. raspunde

11.08.2021 - 8:29
Badoi maria spune: Pentru mine este o planta cultivata necunoscuta, dar am întâlnit-o în păduri. E cunoscuta ca umbra epurelui. Se cultiva ca planta decorativa fiind f.bigata în masa foliara. M-ar interesa plantarea în câmp. În speranța că mă ajutați, va mulțumesc. raspunde

16.02.2021 - 5:41
Elena Barbu spune: Număr de telefon la numărul 9 Rebeca santplant raspunde

01.02.2021 - 10:44
Vasile Bouleanu spune: De ce nu gasesc acest soi si pe Wikipedia ? raspunde