Doze medii optime de azot pentru cultura de grâu în funcţie de recolta scontată şi indicele de azot al solului

| Cereale şi plante tehnice, Vegetal | de

Actualizat: 10 august 2019

Etichete: , , , ,

Grâul este cunoscut ca o plantă ce reacţionează foarte bine la aplicarea îngrăşămintelor chimice şi organice, deşi consumul specific de elemente nutritive este relativ redus. Astfel, pentru 100 kg de boabe + paiele aferente, grâul consumă : 2,5 kg N, 1,2 kg P2O5 şi 3,0 kg K2O. Cerinţele grâului pentru îngrăşăminte sunt deosebite deoarece vârsta modifică consumul acestora. Absenţa unor elemente chimice din sol, insuficienţa lor sau prezenţa acestora într-un raport neechilibrat, diminuează creşterea şi dezvoltarea plantelor.

Până la începutul înfrăţirii se consumă aproximativ 16% din totalul azotului, fosforului şi potasiului (perioadă critică). La sfârşitul înfrăţirii consumul de azot ajunge la 50 %, fosforul la 30 %, iar potasiul la 45 %.

La intrarea în burduf consumul total de elemente nutritive ajunge la 50 %, însă după înspicare este de 70 % la azot, 64-85 % pentru fosfor şi 83-100 % la potasiu.

Se consideră perioadă critică pentru grâu (şi în general pentru cerealele păioase) apariţia frunzei a treia, intrarea în burduf şi înspicarea.

Este necesar la cultura de grâu să se asigure încă din toamnă cantităţi suficiente de elemente pentru parcurgerea primelor faze de vegetaţie. Suplimentarea se poate face în primăvară în funcţie de conţinutul de elemente din plante. La analiza frunzelor de grâu în primăvară, compoziţia normală trebuie să fie de 3,5 % azot, 0,8% P2O5 şi 3% K2O. Limitele critice sunt 2,6 % pentru azot, 0,3 % pentru fosfor şi 1,8 % pentru potasiu.

Raportul N/P2O5 al grâului, mai mare de 5, ne arată o aprovizionare bună cu azot fără a mai fi necesară o fertilizare cu acest element (cel mult cu fosfor).

O recoltă de grâu de 4.500-5.000 kg/ha extrage din sol 80-120 kg/ha azot, 25-35 kg/ha fosfor (P2O5) şi 56-60 kg/ha potasiu (K2O).

Coeficienţii de utilizare ai azotului sunt cuprinşi între 30-50 %, ai fosforului între 6-25 % şi ai potasiului între 20-70 %.

Dozele de îngrăşăminte chimice cu azot ce se aplică culturii grâului pe grupe de soluri nu vor depăşi următoarele valori:

  • 90-100 kg/ha. pe soluri luvice şi brune luvice;
  • 80-90 kg/ha. pe soluri argiloiluviale şi cambice;
  • 80-90 kg/ha. pe soluri aluviale nisipoase;
  • 150-200 kg/ha. pe cernoziomuri freatic umede;
  • 140-160 kg/ha. pe lăcovişti şi soluri vertice.

IN = H% X V% / 100

Dacă ne planificăm o producţie scontată (Rs) şi am calculat IN, se poate calcula doza optimă de azot pentru grâu.

Exemplu: să se stabilească doza de azot pentru cultura grâului de toamnă cultivat pe un sol cu un conţinut de humus H = 3 % şi un grad de saturaţie în baze V = 80 % (din cartarea agrochimică sau din analize făcute ad-hoc).

Producţia scontată este de 5.000 kg/ha.

Se calculează: IN = 3 x 80 / 100 aprox. egal cu 2.5. Dozele medii (optim economic) se aplică în funcţie de indicele de azot:

Doze medii optime de azot pentru cultura de grâu în funcţie de recolta scontată şi indicele de azot al solului










Recolta scontată Rs kg/ha

Doza medie optimă de azot în kg/ha dacă indicele de azot este:
0,1

1,0 1,5

2,0

2,5 3,0

3,5 4,0

4,5

2000

92

81 72

64 57

52

47 44

42
2500

107 97

88

80 73

67 63

59

57

3000

121 110

101 93

86

81 76

73 71
3500 133

122

113 105

98 93

88

85 83

4000 143

133 124

116

109 103

99 96

94

4500

153

142 133

125 118

113

108 105

103
5000

161 151

142

134 127

121 117

114

112

5500

169 159

149 141

135

129 125

121 119
6000 176

166

156 148

142 136

132

128 126

6500 183

172 163

155

148 142

138 135

133

7000

189

178 169

161 154

148

144 141

139
7500

194 184

174

166 160

154 150

146

144

8000

199 189

180 171

165

159 155

151 149

Din tabel, în coloana 6 indicele de azot fiind de 2,5, în dreptul recoltei scontate de 5000 kg grâu la ha, aflăm doza medie optimă de azot care este de 127 kg/ha.

Corectarea dozei de azot se face în funcţie de planta premergătoare astfel:

  • după leguminoase se diminuează doza de azot cu 25-30 kg/ha;
  • după prăşitoare târzii (porumb, sfeclă de zahăr) se adaugă 15-25 kg/ha.

În cazul aplicării gunoiului de grajd doza de azot se diminuează cu 2 kg azot pentru fiecare tonă aplicată direct culturii grâului, sau cu un kg azot dacă acesta s-a aplicat la planta premergătoare.

În regim irigat se sporeşte doza de azot calculată cu 30-40 kg/ha.

Dacă toamna sau iarna cad precipitaţii (ploaie sau ninsoare) peste media multianuală se sporeşte doza de azot cu 3 kg pentru fiecare 10 litri/m2 precipitaţii, sau se diminuează în caz de secetă şi nevalorificare a îngrăşămintelor cu azot.

Potenţialul normal de producţie şi aportul îngrăşămintelor la producţia de grâu se poate stabili la nivel zonal, pe zone de favorabilitate ţinând cont de notele de bonitare (acestea au valori de la 1la 100 şi indică cît este de favorabilă zona pentru cultura grâului) şi de rezultatele experimentale, ajungându-se la producţia posibilă şi specificându-se sporul de producţie realizat pe kg s.a. de îngrăşământ.

Îngrăşămintele chimice cu azot se vor aplica fracţionat ½ – 2/3 din doză sub arătură sau disc, la pregătirea patului germinativ. Dacă grâul urmează după o leguminoasă se reduce doza de azot aplicată toamna iar dacă urmează după premergătoare târzii (porumb, sfeclă) adaosul de azot se va aplica în toamnă.

Cealaltă 1/2 – 1/3 din doza de azot se va plica în primăvară.

Pentru fertilizarea de bază îngrăşămintele chimice cu azot în ordinea preferinţei, pe grupe de soluri sunt:

1. pe soluri acide cu pH în apă sub 5,8 (în zona de deal):
îngrăşăminte complexe obţinute prin atac nitric al fosforitelor: 10: 18: 10; 22: 22: 0; ş.a;
îngrăşăminte complexe obţinute prin atac sulfuric al fosforitelor: 13:26:13; 16:48:0; 23:23:0;
nitrocalcar, uree, azotat de amoniu.

2. pe soluri cu pH slab acid (pH = 5,8- 6,4), pe cele neutre (pH = 6,4-7,4) şi slab alcaline (pH >7,4):
îngrăşăminte complexe 22:22:0; 27:13,5:0;
îngrăşăminte complexe 23:23:0; 16:48:0;
sulfat de amoniu;
azotat de amoniu uree.

3. pe soluri nisipoase:
îngrăşăminte complexe: 12:18:0; 10:25:10;
îngrăşăminte complexe: 16:16:16; 22:22:0;
îngrăşăminte complexe: 13:26:13; 16:48:0; 23:23:0;
– sulfat de amoniu;
– nitrocalcar;
– azotat de amoniu.

Fertilizarea suplimentară a grâului în primăvară este necesară, deoarece nitraţii sunt spălaţi în sol de apele căzute în timpul iernii. Nitraţii sunt levigaţi în profunzime, în funcţie de cantitatea de precipitaţii infiltrată. La 200 mm. precipitaţii, din care 150 mm. s-au infiltrat, rezultă că nivelul nitraţilor este în afara zonei rădăcinilor (sub 1,2 m).

În afară de acest aspect, fermierul trebuie să cunoască starea de vegetaţie la ieşirea din iarnă a grâului în fiecare solă şi pe soiuri cultivate, spre a aplica judicios, diferenţiat, fertilizarea cu azot din primăvară.

La fertilizarea suplimentară se va ţine seama că azotul aplicat prea devreme favorizează nu numai numărul de fraţi, dar şi înălţimea paiului prin creşterea internodiilor bazale. Acest lucru impune aplicarea azotului la sfârşitul înfrăţirii până în faza de burduf şi nu la începutul înfrăţirii. Cantitatea de azot ce se poate aplica suplimentar la cultura grâului este de 30-110 kg./ha. (dozele mari se vor fracţiona).

În cazul unei desimi prea mari a plantelor este necesară întârzierea fertilizării suplimentare până la sfârşitul înfrăţirii pentru a micşora înălţimea paiului şi a reduce riscul căderii. Doza se va micşora la 30-40 kg./ha. (în această fază) şi va fi suplimentată până în faza de burduf.

Pe solurile cu fertilitate mijlocie, cantitatea de azot (s.a.) recomandată poate fi de 60-90 kg/ha, iar pe cele fertile de 30-40 kg/ha, în funcţie de conţinutul de azot al frunzelor de grâu.

Pentru culturile de grâu cu o desime mare, cu un colorit verde închis şi un conţinut de 5,5% azot total în frunze, fertilizarea suplimentară se poate amâna cu 10-15 zile, până când spicul principal se va găsi în teacă la o înălţime de 5-10 cm. de nodul de înfrăţire. În acest caz se pot folosi aeronave sau se proiectează cărări tehnologice pentru a nu călca cultura.

La fertilizarea suplimentară a grâului se pot aplica îngrăşăminte complexe lichide sau îngrăşăminte cu azot lichid şi cu uree.

Fertilizarea foliară (extraradiculară) la grâu se poate face cu uree în concentraţie de 5-15 %, fără să apară fenomene de fitotoxicitate, urmare a proprietăţii ei de a nu fi electrolit, cât şi datorită cuticulei ceroase a frunzelor. Pentru o cantitate de 300 l/ha soluţie în rezervorul maşinii de stropit se poate folosi o cantitate de 20 kg. azot substanţă activă/hectar, respectiv 45 kg uree brută.

Fertilizarea cu uree se poate realiza concomitent cu erbicidarea grâului, prin solubilizarea ureei în cisterna cu soluţia de erbicid.

Autor: Ing. Gheorghe Bora

Care este opinia ta?

Pe acelasi subiect:

FORUM

05.03.2020 - 12:35
Anonim spune: Sunt foarte interesat de ceea ce oferiți și aș aprecia un apel pentru mai multe informații. Numarul meu este 0905286325 raspunde

14.02.2020 - 12:14
Anonim spune: Sunt foarte interesat de ceea ce oferiți și aș aprecia un apel pentru mai multe informații. Numărul meu este 0905287606. raspunde

25.01.2020 - 5:00
Anonim spune: Am pus feromoni si i -am atras din toata pasunea.De cinci ani nj ne ramane un fruct ña livada .Cu insecticid mor dupa ce mananca florile chimizate.Jale fac !!! raspunde

06.11.2019 - 2:32
Georgi spune: Am si eu o mica ferma de iepuri mat interesa cit oferiți pe kg si ce rase cumpărați sa ma contactati 0754431439 raspunde

07.05.2019 - 10:05
Bejan gheorghe spune: As dori sa imi spuneti informatii despre abatorul dumneavoastra raspunde

28.04.2019 - 5:20
Nelu spune: Intr. O livada de 7 ha de par am pus 3000 cutii ieftine din plastic, de culoare albastra, 1l capacitate, pe care le. Am umplut cu apa in care am pus lenor pentru rufe, cu mirosuri de diferite flori, Cutiile din plastic folosite la ciuperci, se gasesc in comert, la pretul de 200 lei, 900 cutii. In primul an am pescuit aprox. 40.000 gandaci parosi. In al doilea an s. Au redus la 2 sau 3000 pentru ca nu a mai avut cine depune oua in sol si nu s. Au mai inmultit. Sper ca anul urmator sa fie inttr. Un numar care nu conteaza. Solutia este deci reducerea an de an a populatiei de gandaci pana la disparitia lor, alta solutie nu exista. Daca sint prea multi, intr. Un an culesul manual poate da roade. Succes, merita incercat, eu i. Am invins, la 30 ha livada, sunt atat de putini ca nu conteaza. M. A costat 600 lei caserolele 60 lei lenor si salariul a 3 oameni timp de 2 zile raspunde