Directorul AMPOP: Romania are un mare potential pescaresc nevalorificat indeajuns

Romania are un mare potential pescaresc nevalorificat indeajuns, in prezent derulandu-se la nivel national 103 proiecte din fonduri europene, a declarat, joi, Nicolae Dimulescu, directorul Autoritatii de Management pentru Programul Operational pentru Pescuit (AMPOP), la conferinta „Noi oportunitati de finantare pentru schimbare sociala si economica in Bazinul Marii Negre – Regiunea Dunarii”.

„La ora actuala, la nivelul Romaniei avem 103 proiecte in derulare (in valoare de 93,465 milioane euro n.r) si suntem asaltati de foarte multe alte proiecte care vin si va fi, probabil, necesar ca in viitor sa solicitam sa se realoce fonduri de la Axa prioritara 4 – Dezvoltarea durabila a zonelor pescaresti pentru Axa prioritara 2, care inseamna pescuit si acvacultura”, a spus Dimulescu.

Potrivit acestuia, incepand din luna iunie 2010, s-a inceput contractarea fondurilor europene, pana in prezent recuperandu-se anii 2007, 2008, 2009, iar anul 2010 este „aproape la zi”.

Legat de Dunare si Marea Neagra, exista in derulare un proiect pentru un port pescaresc la Marea Neagra, la Midia, si un alt proiect ce vizeaza realizarea unei burse a pestelui la Constanta. In domeniul acvaculturii, exista in constructie o ferma pentru cresterea calcanului, iar de-a lungul Dunarii, in Delta Dunarii si pe zona costiera a Marii Negre sunt 15 parteneriate pentru dezvoltarea zonelor locale pentru sectorul de stres.

Directorul AMPOP a atras atentia ca, in ceea ce priveste parteneriatul pe zona Dunarii si Marii Negre intre statele UE care sunt riverane, un lucru important care trebuie avut in vedere este acela al renaturarii, reinundarii unor zone importante din Lunca Dunarii.

„Pana la venirea comunismului in Romania, in anii „30 s-au indiguit vreo 37.000 de hectare. In anii „60, s-au indiguit 1,3 milioane de hectare, practic intreaga lunca inundabila a Dunarii. Ce avem acum? Avem terenuri in zona inundabila care sunt productive, avem terenuri care s-au transformat in saraturi, pentru ca viiturile care veneau spalau si dizolvau sarea si fertilizau pamantul. In lipsa acestor viituri, avem saraturi. Avem zone care s-au transformat in balti neigienizate si, intr-un cuvant, avem pierderi. Se stie ca Lunca Dunarii este supapa de evacuare, de salvare pentru Dunare la mari viituri”, a explicat Dimulescu.

Acesta a subliniat ca, prin indiguirea Dunarii, Romania a pierdut zone importante pentru pescarii, a pierdut zone importante care erau pepiniere de producere a puietului pentru popularea Dunarii cu specii de pesti, a pierdut pasuni, dar si o zona turistica extraordinar de importanta.

„Deci, aici ar trebui sa actionam in primul rand. In al doilea rand, avem fonduri si ar trebui sa le utilizam in comun pentru protectia speciilor de sturioni – doua le-am pierdut – si trebuie sa facem studii foarte serioase si, cu un efort financiar comun al statelor riverane Dunarii si al UE, sa construim trecatori la Portile de Fier I si II pentru ca scrumbia de Dunare care ajungea la Viena, la Budapesta se prindeau sturioni, acum nu mai sunt acolo. Specia este in regres, cu toate masurile care s-au luat, in lipsa unui plan de management multianual in care sa fie implicate toate statele riverane membre sau nemembre ale UE”, a spus acesta.

In context, seful AMPOP a dat ca exemplu reaparitia lostritei la Galati, in anii 2004-2005, specie care disparuse din Dunare, insa a reaparut si datorita faptului ca nivelul de poluare a Dunarii a scazut mult in ultima perioada.

„Trebuie sa luam masuri care sa duca la protejarea acestor specii. Aceste lucruri trebuie facute printr-un efort comun si trebuie sa se bazeze pe redarea speciilor respective mediului lor natural”, a conchis Nicolae Dimulescu.