Cultura piersicului

| Actualitate | de

Etichete: , ,

Sub raportul valorii economice, piersicul deţine pe plan mondial locul al doilea (după măr) între speciile pomicole cu frunze căzătoare. Având vigoare redusă, el se pretează foarte bine pentru sistemele moderne de cultură (intensiv, superintensiv). În ceea ce priveşte rentabilitatea, cultura piersicului ocupă unul din primele locuri în pomicultură. Piersicile conţin 5-13% zaharuri, 0,3-1,4% acizi, 0,2-0,7% substanţe pectice, 3-21 mg% vitamina C, 0,6-1 mg% vitamina A, vitaminele B1 şi B2, precum şi săruri minerale (de Fe, Ca, I ş.a.). Din ele se prepară compoturi, dulceţuri, gemuri, sucuri şi alte produse alimentare.;

Origine şi aria de răspândire a piersicului.
Piersicul este originar din China. În prezent, el se cultivă în toate continentele, între 50 grade latitudine nordică şi 35-49 grade latitudine sudică, însoţind aproape pretutindeni cultura viţei de vie.

În ţara noastră, se cultivă peste 5,9 milioane piersici, suprafaţa plantaţiilor în masiv fiind de circa 11.000 ha. În perioada 1976-1980 producţia medie anuală de piersici a ţării noastre a fost de circa 54.000 t, cu un maxim de 73.200 t în anul 1978. Pe primul loc în producţia noastră de piersici se situează judeţul Constanţa, urmat de judeţele Bihor, Dolj, Timiş, de zona Municipiului Bucureşti, de judeţul Satu-Mare etc. Cultura piersicului este practic absentă în partea de est şi nord-est a Transilvaniei şi în nordul Moldovei, unde clima este prea rece pentru această specie.

Sortimentul de soiuri
În ţara noastră, ca de altfel şi pe plan mondial, se cultivă trei grupe de soiuri de piersic:
a) soiuri de piersic propriu-zise, utilizate în principal pentru consum în stare proaspătă;
b) soiuri de pavii pentru industrializare (compoturi);
c) soiuri de nectarine (piersici cu pieliţa golaşă).

Cele mai răspândite sunt soiurile propriu-zise de piersic, dar se constată o tendinţă pentru extinderea paviilor şi nectarinelor, în vederea diversificării sortimentului.

Specificul înfiinţării plantaţiilor

Tipuri de plantaţii.
Cultura piersicului se promovează cu precădere în ferme pomicole specializate, de tip industrial, cu suprafeţe de 150-200 ha. În anumite situaţii se recurge şi la plantarea piersicului pe suprafeţe mai mici (dar nu sub 50-60 ha), în ferme mixte, care include 2-3 specii pomicole (piersic şi cais; piersic, cireş şi vişin; piersic şi migdal); în toate aceste cazuri, cultura piersicului trebuie să fie preponderentă, datorită rentabilităţii ei.

Se mai practică, dar pe suprafeţe restrânse, şi cultura asociată a piersicului cu alte specii pomicole (nuc, cireş, migdal), cu scopul de a utiliza mai economic terenul în primii 8-10 ani de la înfiinţarea plantaţiei şi de a recupera investiţiile într-un termen mai scurt.

Specificul întreţinerii plantaţiilor
Întreţinerea şi lucrarea solului. În plantaţiile de piersic (tinere şi pe rod) cele mai bune rezultate le dă ogorul lucrat, care poate fi întreţinut şi pe cale chimică, cu Simazin 50%, în doză de 5-6 kg substanţă brută la ha, Gramoxone, 3-5 l la ha în 400-500 l apă (postemergent), Caragard, 6 kg/ha (preemergent) şi alte erbicide.

Irigarea. Întrucât plantaţiile de piersic sunt amplasate în zone de silvostepă şi stepă cu mai puţin de 550 mm precipitaţii anual, ele necesită irigaţie. Irigarea aduce un spor de producţie de minimum 30-47%. În condiţiile de stepă uscată din Dobrogea sunt necesare 4 – 5 udări în cursul vegetaţiei, cu câte 600-800 metri cubi apă la ha, plus o udare de aprovizionare.

Tăierile de fructificare. Sunt necesare încă din anul al doilea de la plantarea piersicului, deoarece pomii diferenţiază muguri de rod în exces încă din primul an. În decursul timpului au fost elaborate şi introduse în producţie mai multe metode de tăiere a piersicilor pe rod, din care două sunt mai importante: metoda clasică şi metoda modernă. Ele se deosebesc, în principal, după felul cum se tratează ramura mixtă, care este principala ramură de rod a piersicului.

Adrian Rădulescu, Răzvan Coţianu – Horticultură generală şi specială, Editura Agricolă, 2004
Referent ştiinţific: prof. dr. Nicolae Cepoiu

  1. cirstea florin - 23-9-2010, 12:01

    VA rog sa imi transmite-ti ce substante folositi pentru ciuruirea frunzelor de piersic,,pentru basicare am reusit sa stopez aceasta boala cu champion,,am citiva pomi de piersici si nu dau de cap acestei boli…….ciuruirea frunzelor de piersic.
    VA MULTUMESC

  2. Oana Bucur - 7-6-2011, 12:41

    Va rog mult as dori si eu nume de substante pentru basicarea si roseata frunzei la piersic. Am incercat si cu alte substante si nu am reusit. Va multumesc mult.

Care este opinia ta?

Pe acelasi subiect:

FORUM

26.01.2022 - 8:21
ion spune: se pare ca singurul abator din gilau este de pasari ,domnul maghiaru sa lasat pagubas cu carnea de iepure raspunde

26.01.2022 - 8:17
Anonim spune: se pare ca singurul abator din gilau este de pasari ,domnul maghiaru sa lasat pagubas cu carnea de iepure raspunde

17.10.2021 - 12:11
CRUCERU ȘTEFAN spune: Am trăit în Grecia 5 ani _ acolo utilajele agricole circulau fără restricții .,mai puțin pe autostrăzi.La noi de ce nu se poate ? .Motocoltoarele de ce pot ? .Toate utilajele agricole , să poată să se deplaseze la terenul care trebuie lucrat fără restricții. raspunde

11.08.2021 - 8:29
Badoi maria spune: Pentru mine este o planta cultivata necunoscuta, dar am întâlnit-o în păduri. E cunoscuta ca umbra epurelui. Se cultiva ca planta decorativa fiind f.bigata în masa foliara. M-ar interesa plantarea în câmp. În speranța că mă ajutați, va mulțumesc. raspunde

16.02.2021 - 5:41
Elena Barbu spune: Număr de telefon la numărul 9 Rebeca santplant raspunde

01.02.2021 - 10:44
Vasile Bouleanu spune: De ce nu gasesc acest soi si pe Wikipedia ? raspunde