Cât porumb modificat genetic s-a cultivat în România, în anii trecuți
Hibridul MON810 obținut prin biotehnologii poate fi cultivat în România numai cu avizul Ministerului Agriculturii. Suprafața cultivată cu acest porumb s-a redus an de an, ajungând la numai 217 hectare anul trecut. În ce condiții poate fi cultivat MON 810 „Cultivatorii de MON810 sunt autorizaţi conform prevederilor Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 61/2012, […]

Hibridul MON810 obținut prin biotehnologii poate fi cultivat în România numai cu avizul Ministerului Agriculturii. Suprafața cultivată cu acest porumb s-a redus an de an, ajungând la numai 217 hectare anul trecut.
În ce condiții poate fi cultivat MON 810
„Cultivatorii de MON810 sunt autorizaţi conform prevederilor Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 61/2012, care a abrogat Ordinul ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 237/2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic, cu modificările şi completările ulterioare”, a declarat pentru Agerpres Elena Tatomir, directorul general la Direcţia Generală de Politici Agricole din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Cât porumb MON 810 s-a cultivat în ultimii trei ani în România
În anul 2012, potrivit datelor MADR, în România au fost cultivate 217 hectare cu hibridul MON810, o suprafață infimă raportată la întreaga suprafață cultivată cu porumb în România (documentul poate fi descărcat aici)
De asemenea, în 2011 au fost cultivate 588 hectare cu porumb MON810, adică 0,022% din totalul suprafeței de 2.616.100 hectare cultivate cu porumb, în acel an (documentul poate fi descărcat aici).
În sfârșit, în anul 2010 s-au cultivat 822 hectare (sursă), reprezentând un procent de 0,038% din suprafața de 2.108.700 cultivată cu porumb în România, în 2010.
Ce spun organizațiile
ONG-urile care militează împotriva cultivării plantelor obținute prin biotehnologii au organizat un marș de protest în Capitală și în mai multe orașe din țară, la sfârșitul lunii trecute. Cei prezenți au acuzat „lobby-ul companiei Monsanto pe lângă autorităţile române, manipularea şi presiunea asupra micilor producători, cât şi faţă de atitudinea instituţiilor române în detrimentul interesului cetăţenilor”.
Pe epochtimes-romania.com, unul dintre participanții la protest spune că a căutat „soluţia la criza existenţială care se profilează ca un nor negru pe sufletul românesc”.
„Mă gândesc că este imposibil ca atâtea milioane de oameni care nu odată au arătat lumii o zestre de inteligenţă remarcabilă şi de perseverenţă neistovită, să fie înrobite de o mână de rătăciţi în meandrele materialismului inconştient (…) Nu pot să patenteze viaţa, nu sunt Dumnezeu.” – protestatar
Etichetarea alimentelor
Etichetarea alimentelor şi a furajelor modificate genetic trebuie să se facă în conformitate cu legislaţia naţională, armonizată cu legislaţia comunitară, respectiv cu Regulamentul CE nr. 1829/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului European privind alimentele şi furajele modificate genetic şi cu Regulamentul CE nr. 1830/2003 privind etichetarea OMG şi trasabilitatea alimentelor şi furajelor produse din OMG.
Regulamentul nr.1829/2003 nu prevede că produsele obţinute de la animale hrănite cu furaje modificate genetic sau tratate cu medicamente modificate genetic trebuie să fie etichetate în mod particular cu aceste specificaţii.