Bacteria E.coli din Europa, o forma evoluata a unei tulpini identificate in Germania in 2001
Epidemia de E.coli din Europa este provocata de o tulpina extrem de toxica a bacteriei, identificata pentru prima data in Munster, Germania, in 2001, potrivit analizelor genetice realizate de doua echipe separate de cercetatori, relateaza Wall Street Journal. Stabilirea predecesorului acesteia poate ajuta oamenii de stiinta sa identifice originea, modul de raspandire si sursa bolii. […]
Epidemia de E.coli din Europa este provocata de o tulpina extrem de toxica a bacteriei, identificata pentru prima data in Munster, Germania, in 2001, potrivit analizelor genetice realizate de doua echipe separate de cercetatori, relateaza Wall Street Journal.
Stabilirea predecesorului acesteia poate ajuta oamenii de stiinta sa identifice originea, modul de raspandire si sursa bolii. Astfel de comparatii genetice pot contribui, de asemenea, la explicarea mecanismului biologic care face bacteria atat de virulenta, scrie mediafax.
„Tot ceea ce stim pana in prezent este faptul ca este o tulpina evoluata”, a declarat Alexander Mellmann de la Spitalul Universitar din Munster, care a fost implicat intr-una din analizele genetice. „Daca ar fi fost complet necunoscuta, ne-am fi luptat mai mult cu ea”, a adaugat el.
In afara de grupul lui Mellmann, o echipa separata de la BGI (Beijing Genomics Institute) si Centrul Medical Universitar Hamburg-Eppendorf a comparat materialul genetic din 2001 cu tulpina din 2011. Cercetatorii au gasit sapte gene cruciale pentru supravietuirea ambelor tulpine identice, precum si alte 12 gene comune.
Tulpina din 2001 a provocat mai putin de cinci cazuri identificate in intreaga lume, iar oamenii de stiinta nu au identificat niciodata rezervorul natural al acesteia. Analizele genetice arata ca desi tulpina din 2001 are material genetic comun cu alte tulpini, au intervenit unele schimbari majore.
Versiunea din 2011 a devenit rezistenta la opt clase de antibiotice, inclusiv penicilina, streptomicina si sulfonamida. Presupusul motiv este ca evolutia sa rapida „a condus la obtinerea mai multor gene in ultimii zece ani” care confera imunitate la antibiotice, potrivit BGI.