Coacerea strugurilor, productii de struguri, cresterea boabelor de strugure in volum

| Actualitate | de

Etichete: , , , ,

In studiul fiziologiei vitei de vie, o atentie deosebita se acorda strugurilor si boabelor. Faptul este pe deplin explicabil, tinand seama ca bobul de strugure este singurul organ care prezinta importanta economica. Datorita continutului bogat de zaharuri si alte substante organice si minerale utile, strugurele constituie fructul cel mai valoros pentru consum in stare proaspata sau prelucrare industriala in vederea obtinerii vinurilor si altor bauturi pe baza de vin.

De aceea in decursul a zeci de ani, s-au studiat cersterea strugurilor si a boabelor,ca si acumularea in acestea a substantelor nutritive. La aceeasi conceptie despre calitatea strugurilor si a factorilor care o determina s-a ajuns si pe baza a numeroase observatii empirice,facute de-a lungul veacurilor. Probabil ca nu exista o alta cultura agricola, despre calitatea careia sa se fi acumulat atat de multe informatii si fata de care sa se fi ridicat cerinte atat de mari ca fata de struguri si produsele obtinute din ei.

NOTIUNI GENERALE PRIVIND STRUCTURA ANATOMICA A STRUGURILOR

Bobul de strugure este constituit din epicarp (pielita), mezocarp (pulpa) si endocarp. Pielita este formata din epiderma si 10-15 straturi de celule. Epiderma este constituita dintr-un singur strat de cellule de 30-40 microni. La suprafata epidermei celulele sunt ingrosate si cutinizate. Grosimea cuticulei este specifica pentru diferite specii, iar dupa datele lui A. Bonnet(1903) ea variaza in urmatoarele limite: la V.vinifera intre1,5-3,8 microni; la V. Rupestris intre 4,1-4,6 microni; la V. Berlandieri intre 8,1-8,5 microni; iar la V. Corilaceea pana la 10 microni

Pulpa(mezocarpul) constitue cea mai mare parte din bob.Ea este formata din 11-16 straturi de celule mari, de structura parenchimatica. Fiecare celula este formata dintr-o membrane fina si sucul celular, care constitue de fapt mustul de struguri.Membranele celulelor pulpei nu adera compact una la alta, ramanand intre ele doar spatii intrecelulare, spatii de intracomunicare,prin care au loc schimbul de gaze, cu mediul exterior.

In pulpa se evidentiaza doua zone. Prima care se gaseste imediat sub pielita si este formata din cateva straturi de celule care ating dimensiuni mari,pana la 0,3-0,4 mm in diametru. Membranele acestor cellule sunt foarte fine si adesea in timpul coacerii se inmoaie. A doua zona este constituita in mare parte din cellule dispuse tot radiar, dar membranele lor sunt ceva mai groase si nu se inmoaie.

Stratul interior din pulpa, care adera la seminte, constituie endocarpul.El este format de asemenea din celule dispuse radiar.

Numarul total al straturilor de celule, de la epiderma pana la endocarp inclusiv,care constitue bobul de strugure, este de aproximativ 25-30,ca si la ovar. In felul acesta, marimea volumului bobului se realizeaza prin cresterea celulelor si nu prin marirea numarului lor.

Cercetarile lui A. S. Merjanian(1940) au aratat ca in prima etapa a cresterii bobolui intre momentul fecundarii si pana cand boabele ating dimensiunea de 2-3 mm in diametru, diviziunea celulelor are loc tangential. Ulterior numarul de celule ramane acelasi, nu mai creste. Dupa datele lui A. S. Merjanian(1940) numarul straturilor de celule care formeaza pulpa ramane in tot timpul cresterii bobului foarte apropiat de numarul straturilor de celule care formeaza pielita.

1.2 CRESTEREA CIORCHINILOR SI A BOABELOR

Cresterea boabelor si a ciorchinilor au facut obiectul a numeroase cercetari.Concluzia generala care se desprinde din aceste cercetari arata ca atat cresterea in volul a boabelor cat si a inflorescentelor nu decurg uniform, ci au un character ciclic.

A.S.Merjanian(1967) mentioneaza ca pedunculul inflorescentei ca si celelalte parti ale ei cresc la inceput foarte repede, apoi cresterea lor incetineaza sis pre perioada de inflorit se opreste aproape complet. In plin inflorit insa, intervine o noua intensificare a cresterii inflorescentei, care atinge maxima aproximativ in perioada cand bobul ajunge la dimensiunea unui bob de mazare. Astfel, la inflorescente se constata doua cicluri de crestere(fig 132).

Oprirea temporara a cesterii axelor inflorescentelor in momentul inceputului infloritului, scrie Merjanian, parca ar determina momentul trecerii inflorescentei in ciorchine, adica terminarea fecundariisi inceputul cresterii ovarului-bobului. Apare deci un nou organ – ciorchinele cu boabe.

Dupa datele lui Todorov (1970) cresterea inflorescentelor se manifesta la inceput foarte intens. Pana la inceputul infloritului, axul inflorescentei atinge 50-60% din lungimea normala, iar spre sfarsitul infloritului 75% din marimea finala, observandu-se insa o oarecare specificitate in cresterea inflorescentelor diferitelor soiuri.

Winkler(1962) stabileste trei perioade de crestere a boabelor de struguri.Prima si a treia perioada, dupa opinia lui, se caracterizeaza printr-o crestere intense a boabelor , pe cand in perioada a doua ritmul de crestere este foarte scazut.

G. F. Kondo (1944) studiind cresterea boabelor la cateva soiuri pe calea determinarii periodice a cresterii in greutate si a volumului a 100 de boabe, stabileste ca o marire foarte puternica s-a observat in primele 16-20 de zile dupa inflorire, dupa care cresterea boabelor devine mai lenta, iar la solurile tardive aproape ca se intrerupe.Dupa aceasta perioada intermediara de crestere lenta, incepe si o noua perioada de crestere intense a volumului si a greutatii boabelor, mai puternic manifestata la soiurile tardive.

Autorul stabileste deosebirile specifice ale dinamicii cresterii boabelor la soiurile cu maturitate timpurie si tardive, vizibile in special in prima perioada numita de de ele prima faza.Astfel la soiurile timpurii cresterea boabelor decurge la inceput destul de intens. Spre sfarsitul primei faze ritmul cresterii scade, dar totusi marirea zilnica a volumului a 100 boabe la soiul Doroi alb este de aproape 4 cm³, iar la soiul Ak Halili de circa 3 cm³ .

La soiurile cu maturitate tardiva, la sfarsitul primei faze, ritmul cresterii scade, atingand la unele soiuri 3-4 cm³ pe zi(Taifi roz) iar la altele cresterea incetand complet(Nimrang) . In a treia perioada de crestere (Kondo o numeste faza a doua), atat la soiurile timpurii cat si la cele tarzii se observa o intensificare brusca a cresterii boabelor.Aceasta este insotita de o crestere intensa a substantei uscate din boabe, pe cand in prima faza creste continutul procentual de apa.Spre momentul coacerii fiziologice cresterea boabelor se opreste complet.

Cercetand caracterul cresterii boabelor de struguri in prima perioada, in care aceasta se realizeaza,in special, prin diviziunea celulelor si a treia perioada cand ea se realizeaza prin marirea volumului lor si tinand seama ca ambele perioade sunt delimitate intre ele prin incetarea completa a cresterii(fig. 133) Merjanian considera ca bobul in aceste doua faze reprezinta in esenta doua organe deosebite ale plantei

Saulnier Blanche (1963) stabileste ca in momentul aparitiei “veraison” (inceputul coacerii) cresterea se intensifica brusc atingand deodata limitele cele mai inalte, dupa care ritmul cresterii scade si ramane lent in decursul mai multor saptamani

In concluzie, autorul mentioneaza ca inceputul coacerii are loc foarte brusc, ca un fel de salt, ceea ce duce la o intrerupere considerabila a activitatii principalelor sisteme enzimatice.

Inceputul coacerii constitue momentul cheie in modificarea continutului de azot proteic din pericarpul boabelor si a intensitatii respiratiei acestora.

Asupra cresterii ciorchinilor si boabelor de struguri o influenta considerabila exercita tratarea cu acid giberelinic ca si cu alte substante fiziologic active.Cercetarile lui Weaver (1958), Weaver si Mc Cune(1959) au aratat ca tratarea cu giberelina duce la o alungire considerabilana ciorchinilor(de la baza ciorchinelui pana la varful axului principal). Cu cat se aplica mai devreme tratamentele cu giberelina (cu 2-3 saptamani inainte de inflorit) cu atat este mai puternica alungirea ciorchinilor.

Tratarea cu giberelina are ca efect:

-alungirea axului central al circhinilor si a ramificatiilor lor laterale;

-cresterea dimensiunilor boabelor;

-micsorarea rezistentei la transport a strugurilor;

-marirea greutatii medii a ciorchinilor;

-cresterea productiei

-marirea boabelor fara seminte si a caderii florilor la unele soiuri cu flori hermaphrodite normale;

-se constata unele particularitati specifice ale soiurilor, in ceea ce priveste actiunea giberelinei, a concentratiei ei si termenele de aplicare;

Cresterea ciorchinilor si a boabelor de struguri este influentata si de alte substante fiziologice active. Galzy si Nigond (1957) au obtinut o oarecare marire a volumului ciorchinilor sub influenta tratarii cu acid alfa-naftilacetic(ANA) in concentratie de 0,5%.

NOTIUNI GENERALE PRIVIND COMPOZITIA CIORCHINILOR SI A BOABELOR

In etapa initiala a cresterii ciorchinilor, continutul de apa din ei atinge 90%. Treptat, odata cu cresterea ciorchinilor,continutul de apa scade continuu, marindu-se in paralel continutul de substanta uscata, care atinge uneori aproape 50%. O parte insemnata din substanta uscata o reprezinta celuloza si hemiceluloza(9-15%). Bine reprezentate sunt de asemenea substantele tanante, care impreuna cu substantele rasinoase(1%) dau vinului gustul amarui si taninos. Substantele azotoase sunt in jur de 1-2,5% sin u sunt supuse unormodificari inseminate in timpul coacerii strugurilor.

La inceput in struguri domina glucoza,apoi insa apare fructoza, iar in perioada coacerii boabelor amandoua sunt prezente in cantitati egale.

Substantele minerale din struguri reprezinta 2-3%.Din ele locul principal il ocupa potasiul. Celelalte elemente prezente sunt calciul, magneziu, fosfor, sulf, siliciu, sodiu, fier, aluminiu, clor.

Amerine si Cruess (1960) prezinta urmatoarele date referitoare la continutul de substante minerale,in mustul proaspat presat.

Continutul de substante organice si minerale in pielita si pulpa bobului de strugure este diferit.Cele mai importante elemente din structura pielitei sunt celuloza si pentozanii. Ele determina continutul de substanta uscata din pielita. Cantitatea de pentozani scade in procesul de coacere a strugurilor.

In pielita se mai gasesc: cutina, substante tanante, substante azotoase, zaharuri, acizi, substante minerale(K, Ca, P, si S) s.a.

Substantele colorante si aromatice sunt componentele cele mai caracteristice si totodata specifice ale pielitei bobului de strugure. Clorofila, carotenul si xantofila se gasesc numai in pielita boabelor verzi. Substantele colorante si aromatice care conditioneaza in mare parte culoarea, buchetul si alte componente care definesc calitatea vinului,apar in pielita bobului, la inceputul coacerii, iar apoi in procesul maturarii, se acumuleaza.

Principalele substante din miezul boabelor sunt zaharurile si acizii organici. Ei sunt reprezentati in cantitate mare si sufera modificari importante in functie de particularitatile biologice ale soiurilor si in special sunt influentati de factorii ecologici si metodele de cultura a vitei de vie.Dintre hidratii de carbon in miezul boabelor se gasesc inozita, pentozanii si substantele pectice. Substantele tanante sunt prezente in special pana la inceputul coacerii, apoi continutul lor scade treptat, la sfarsitul coacerii fiind aproape absente. Substantele azotoase care se gasesc in cantitati relative micisunt reprezentate in special de forme organice.

ACUMULAREA SUBSTANTELOR ORGANICE IN BOABELE DE STRUGURI IN PROCESUL DE CRESTERE SI MATURARE

Toate substantele organice din bobul de strugure sunt supuse in procesele de crestere si de coacere a boabelor unor variatii. Astfel, cantitatea unora creste, iar a altora scade. De cele mai multe ori cresterea cantitatii unor substante este insotita de scaderea altora,

totodata aceste procese se desfasoara sincronizat in pielita si miez, dar adeseori ele au un character antagonist. Elucidarea esentei acestora adesea foarte complexe procese biochimice, constitue continutul studiilor privind bazele fiziologice ale coacerii strugurilor.

a)VARIATIILE CONTINUTULUI DE ZAHARURI SI ACIZI ORGANICI

Din toate substantele organice care intra in compozitia chimica a boabelor, cea mai mare importanta pentru constituirea calitatilor gustative si nutritive ale strugurilor si a pretabilitatii lor la prelucrarea tehnica o au zaharurile si acizii organici.

Dupa fecundarea florilor si la inceputul etapei de crestere a ovarului, cantitatea de zaharuri este foarte mica deoarece toate asimilatele se folosesc pentru cresterea boabelor. O crestere mai vizibila a continutului de zaharuri se constata cu putin inainte de inceputul coacerii, momentul hotarator in acumularea zaharurilor in boabe intervenind la inceputul coacerii. Toti autorii care au studiat dinamica zaharurilor in procesul cresterii si coacerii boabelor de vita de vie mentioneaza ca la inceputul perioadei de coacere se realizeaza un fel se salt in procesul de acumulare a zaharurilor.

Pentru a fundamenta cele mentionate se prezinta rezultatele cercetarilor lui K. Stoev si Z. Zankov (1958) privind dinamica acumularii zaharurilor in strugurii soiurilor cultivate in Bulgaria.

Dupa cum se vede, in primele etape ale cresterii boabelor variatiile cantitatilor de zaharuri si acizi sunt neinsemnate. Odata cu inceperea coacerii strugurilor, care nu au loc concomitant la toate soiurile, se intensifica acumularea zaharurilor in struguri, odata cu scaderea intensive corespunzatoare a continutului de acizi. In acest timp acumularea zaharurilor atinge maximum de 5,08-5,60 g/l acid tartaric.

Prin urmare , cele mai importante schimbari calitative ale continutului de zaharuri si acizi din struguri dureaza 10 zile.

Coombe (1960) a determinat la inceputul coacerii strugurilor o intense crestere acontinutului de auxine care pot juca un rol pozitiv in acumularea intense a zaharurilor. Acest fapt a fost stabilit si in cercetarile lui Nitsch (1953)

Caracterul de acumulare in salturi a zaharurilor in boabe a fost sesizat de multi autori. E. M. Kozenko (1946) dupa prelucrarea matematica a datelor privind dinamica zaharurilor in struguri la soiurile Aligote, Riesling si Cabernet Sauvignon, obtinute de V. V. Eletkii(1933) construieste curbele tipice ale variatiilor concentratiei zaharurilor. Aceste curbe arata ca exista o limita clar exprimata a acumularii zaharurilor intre sfarsitul primei perioade de crestere a strugurilor si inceputul coacerii. Dupa cum remarca autorul , la limita dintre aceste doua perioade se constata o brusca activizare a procesului de acumulare a zaharului.

b)SUBSTANTELE AZOTOASE

Din compozitia chimica a boabelor de struguri fac parte si substantele azotoase.

Dupa datele unor autori(Gherasimov, 1952; Sisakian, 1953) substantele azotoase exercita o mare influenta asupra formarii buchetului vinului.

S-a constatat de mult ca in timpul coacerii strugurilor are loc o imbogatire a compozitiei boabelor cu substante azotoase. Mai tarziu Laborde si Despagne(1900) au aratat ca acumularea azotului total in boabe este insotita de micsorarea azotului amoniacal si a celui aminic.

Dupa cercetarile amanuntite efectuate de Peynaud (1939, 1946, 1947, 1953 ,1957, 1958, 1959, 1961) o mare raspandire a capatat-o schema variatiilor principalelor substante azotoase din boabele de struguri. In perioada de la inceputul coacerii si pana la coacerea fiziologica, cantitatea de azot total creste de 2-3 ori. Azotul mineral, in acest timp, scade, iar cel aminic creste.

E. G. Andrevskaia (1948) a stabilit ca un litru de must de struguri contine 288-427 mg azot total si 145-172 mg azot aminic.

Cercetarile lui Dincev, K. Stoev, G. Pesakov si E. Kolarova (1964) referitoare la nutritia cu azot a vitei de vie, cu ajutorul izotopului stabil de azot, au aratat ca azotul patrunde in boabe in special sub forma amoniacala si sub forma de azot organic neproteic.

Pana la inceputul coacerii boabelor, azotul amoniacal sic el organic neproteic din boabe provine totdeauna din sol. In faza coacerii fiziologice si pana la caderea frunzelor intervine o imbogatire considerabila a acestor fractiuni cu izotopi de azot pe seama reducerii proteinelor din frunze si lastari.

A. T. Marx si E. V. Scerbakova(1958) au determinat o componenta mai bogata de aminoacizi: cistina, lizina, histidina, arginina, acid asparagic, acid glutamic, alanina, vanilina, metionina, tirozina, prolina, fenilalanina, leucina-izoleucina, treonina care nu se modifica prea mult la diferiten soiuri. In cantitati foarte mici s-au gasit cistina si glicina.

c)SUBSTANTELE COLORANTE (ANTOCIANI)

In bobul de strugure si mai ales in pielita acestuia se gasesc o serie de substante care determina culoarea boabelor, iar dupa fermentare si culoarea vinului.

Culoarea boabelor sic ea a vinului sunt nu numai caractere specifice de soi, dar prezinta si o importanta deosebita pt calitatea strugurilor si vinului. De aceea problemele privind natura substantelor colorante si factorii variabilitatii lor au prezentat un mare interes.

Substantele colorante intanlite in bob, se impart de obicei in doua grupe:substante colorante galbene si verzi si substante colorante rosii.

Din prima grupa fac parte clorofila, xantofila si carotenul. Ele se gasesc in boabe pana la inceperea coacerii, dupa care sunt prezente numai ca urme. Pigmentii care conditioneaza culoarea soiurilor albe de la verde-deschis pana la auriu-chihlimbariu sunt produsi ale modificarilor suferite de clorofila, xantofila si carotene, aderivatelor acestora si a altor substante care insotesc clorofila.

Din grupa substantelor colorante rosii fac parte antocianii, care sunt de fapt substante colorate propriu-zise din boabele soiurilor rosii. Ei se gasesc in pielita si pulpa.

In studiile privind antocianii din strugurii diferitelor specii ale genului vitis a fost constatata de o mare varietate de substante colorante.

In studiul complexului de antociani s-a constatat ca la aceleasi soiuri, componenta pigmentilor prezinta variatii mari.

Variatii mari se constata in componenta pigmentilor si dupa regiunile de cultura a vitei de vie. Dupa opinia lui S. V. Durmisidze si N. N. Nutubidze(1958), variatiile conditiilor ecologice ale culturii vitei de vie pot schimba considerabil atat componenta complexului de antociani, cat si raporturile cantitative dintre acestia.

In ultima vreme o oarecare atentie se acorda problemei ereditatii substantelor colorante in bobul de strugure.

A. M. Negrul si Liu-lui-ian(1963) pe baza analizelor datelor privind ereditatea caracterelor:coloritul boabelor; structura bobului si a substantelor colorante in prima generatie de hibrizi la incrucisare si la autopolenizare, au tras urmatoarele concluzii importante:

-soiurile albe sunt soiuri homozigote si ca regula , descendentii obtinuti sunt tot cu boabe albe;

-soiurile cu boabe de culoare roz dau descendenti cu boabe roz si cu boabe albe;

-la soiurile cu boabe rosii si violete, are loc scindarea in descendenti cu boabe albe, roz, rosii, violete si negre. Deci aceste soiuri sunt heterozigote.

-soiurile cu boabe negre, la scindare dau: indivizi numai cu cu boabe negre; cu boabe negre si albe; cu boabe negre, violete, rosii, roz si albe. Soiurile care au dat o generatie numai cu boabe negre sunt homozigote, iar toate celelalte heterozigote;

-culoarea neagra a pielitei si colorarea sucului cellular domina asupra culorii albe a pielitei. Culoarea pielitei se mosteneste indifferent de culoarea sucului celular al boabelor.

Pe baza acestor concluzii, autorii dau recomandari concrete la alegerea soiurilor pentru incrucisare, in functie de scopul urmarit in ameliorare.

d)SUBSTANTELE TANANTE SI AROMATICE

Modificarile continutului de zaharuri, acizi si substante colorante in procesul coacerii strugurilor sunt insotite de modificari considerabile ale continutului de substante tanante si aromatice din seminte, pielita si pulpa bobului de strugure.

Acumularea tuturor acestor substante este legata, intr-un fel oarecare, de procesul de coacere a boabelor de strugure si cele mai inseminate modificari ale continutului lor au loc la inceputul coacerii sau in faza de coacere fiziologica. Totodata mentionam ca ele exercita o influenta esentiala asupra calitatilor gustative si nutritive ale strugurilor si vinurilor.

Substantele tanante constituie un component principal al bobului de strugure. Ele se gasesc in pielita, pulpa si seminte. In procesele de crestere si de coacere se constata importante modificari atat in difritele parti ale bobului cat si in componentele care alcatuiesc substantele tanante.

Variatiile substantelor tanante din boabele de struguri sunt legate de variatiile substantelor din frunze, seminte si alte organe ale vitei de vie(Sisakian Egorov si Afrikian, 1947, 1948; Durmisidze, 1955).

Substantele aromatice constituie un alt component al bobului de strugure. Ele sunt formate dintr-un complex de substante aromatice volatile,imbinarea carora conditioneaza aroma strugurilor si vinurilor.

O serie de cercetatori au avut drept scop studiul dinamicii acumularii substantelor aromatice in procesul cresterii si coacerii boabelor. La soiul Concord si Van Buren, acumularea intense a ametil-antranilatului are loc in ultimile etape ale coacerii boabelor (Robinson, Chaulis si Pederson, 1949).

Studierea separata a substantelor aromate din pielita si pulpa bobului de struguri a aratat ca acestea se acumuleaza in cantitate mai mare in pielita.

Din factorii ecologici o influenta pozitiva asupra acumularii substantelor aromatice o are caldura. Toti autorii, care fac referire la aceasta problema semnaleaza ca in anii cu temperature mai ridicate se acumuleaza si o cantitate mai mare de substante aromatice.

e)VITAMINELE DIN STRUGURI

Boabele de struguri contin vitaminele A, B si C. Pana in present, mai amanuntit a fost studiat continutul de vitamine din grupele B si C.

Continutul de vitamine variaza in functie de particularitatile de soi, de conditiile ecologice si de precizia metodologiei folosite.

Continutul de vitamine din pielita boabelor este vizibil mai mare decat in pulpa si must (Venezia,1938).

Radler (1957) a aratat ca exista a mare deosebire in continutul de vitamine B in boabele diferitelor specii de vitis. Studiind continutul de vitamine in must la peste 100 de specii si soiuri, el a diferentiat grupe de soiuri cu continut ridicat de piridoxina, acid pantotenic, acid nicotinic si biotina si grupe cu continut scazut.

Cercetarile lui Ournac si Flanzy(1957,1958) au demonstrate dependenta intre coacerea strugurilor si acumularea vitaminei B. Pe masura ce creste continutul de zaharuri, are loc si acumularea continua a vitaminei B1 in boabele soiului Carignan.

In literature se semnaleaza, de asemenea, dinamica acumularii zilnice a vitaminei C in boabele de struguri. S. Ia. Mininberg si N. N. Faddeva(1952) au stabilit cantitatea minima de vitamina C la oarele de dupa amiaza(intre orele 11 si 16).

INFLUENTA DIFERITILOR FACTORI ASUPRA ACUMULARII ZAHARURILOR IN PROCESUL CRESTERII SI COACERII BOABELOR

Continutul strugurilor in zahar este influentat de numerosi factori, din care se considera principali particularitatile biologice de soi si conditiile de cultura, insolatia, conditiile de sol, umiditatea, latitudinea geografica, altitudinea, apropierea de surse de apa, expozitia, agrotehnica, etc.

Influenta factorilor ecologici asupra acumularii de zaharuri in struguri este deosebit de complexa si multilaterala.

Prima problema asupra careia ne vom opri se refera la influenta diferitelor expozitii ale pantei asupra dinamicii coacerii strugurilor si a acumularii de zaharuri in boabe.

La soiul Riesling Italian acumularea zaharului este mai intense panta nord-estica decat pe cea sudica. Conform datelor autorului, in conditiile expunerii nord-estice, cantitatea de zaharuri creste zilnic cu 0,27%, iar in cazul expunerii sudice, cu numai 0,11%. La soiul Aligote cresterea zilnica de zaharuri este de 0,2% pe platouri inalte si de 0,08% pe panta vestica.

Pe pantele sud-vestice si nord-vestice acumularea zaharului decurge de asemenea mai intens decat pep anta sudica. La soiul Couderc, acumularea zaharurilor in august si septebrie atinge pep ante mai racoroase 0,76% si respectiv 0,27% zilnic, iar pe cele expuse soarelui 0,11% si respective 0,30%. Pentru soiul Aligote datele repective sunt 0,46% si 0,34% pentru pantele racoroase si pana la 0,24% si o,73% pentru cele calde.

Aceste deosebiri privind acumularea zaharului sunt explicate de autor prin intensitatea calorica neuniforma pe pante la diferite ore ale zilei. Dupa intensitatea calorica pantele se inscriu in urmatoarea ordine descrescanda: sudica, estica, vestica si nordica.

Dupa datele lui N. S. Ohremenko (citat dupa A. M. Negrul, 1959) acumularea incipienta a zaharurilor, pana la o anumaita limita, are loc la o mare intensitate calorica. Ulterior, acumularea zaharului este legata de amplitudinile zilnice ale temperaturii aerului.

Un alt factor care exercita o influenta puternica asupra acumularii zaharurilor este temperature.

Problema importantei temperaturii este analizata in lucrarile lui A. M. Negrul (1946), Branas (1946), K. Stoev (1960, 1963), A. S. Merjanian (1967).S-a stabilit ca pentru fiecare variatie de aproximativ 200º a sumei gradelor de temperature continutul zaharurilor din struguri atrage dupa sine o modificare aproximativ de 1%.

Asupra acumularii zaharurilor isi exercita influenta si alti factori, cum sunt: solul, intensitatea luminii, continutul de apa s.a., dar datele in aceasta directie sunt extreme de putine si nu totdeauna constitue rezultatul unei experimentari precise.

Ribereau-Gayon (1959) a stability ca atat deficitul de apa cat si excesul acesteia micsoreaza continutul de zaharuri.

Micsorarea luminii solare prin umbrirea cu o plasa de bambus a redus mult cantitatea de zaharuri din struguri, la soiurile Merlot si Cabernet. O iluminare suplimentara la inceputul coacerii boabelor a diminuat de asemenea acumularea de zaharuri.

CONCLUZII

Strugurele constituie fructul cel mai valoros pentru consum in stare proaspata sau prelucrare industriala in vederea obtinerii vinurilor si altor bauturi pe baza de vin

Substantele colorante intanlite in bobul de strugure, se impart de obicei in doua grupe: substante colorante galbene si verzi si substante colorante rosii.

Substantele colorante si aromatice sunt componentele cele mai caracteristice si totodata specifice ale pielitei bobului de strugure.

Principalele substante din miezul boabelor sunt zaharurile si acizii organici. Ei sunt reprezentati in cantitate mare si sufera modificari importante in functie de particularitatile biologice ale soiurilor si in special sunt influentati de factorii ecologici si metodele de cultura a vitei de vie

Substantele colorante intanlite in bob, se impart de obicei in doua grupe:substante colorante galbene si verzi si substante colorante rosii.

Acumularea zaharurilor in struguri este influentata de inclinatia pantei, temperatura, intensitatea luminei, sol si de umiditate.

Care este opinia ta?

Pe acelasi subiect:

FORUM

06.11.2019 - 2:32
Georgi spune: Am si eu o mica ferma de iepuri mat interesa cit oferiți pe kg si ce rase cumpărați sa ma contactati 0754431439 raspunde

07.05.2019 - 10:05
Bejan gheorghe spune: As dori sa imi spuneti informatii despre abatorul dumneavoastra raspunde

28.04.2019 - 5:20
Nelu spune: Intr. O livada de 7 ha de par am pus 3000 cutii ieftine din plastic, de culoare albastra, 1l capacitate, pe care le. Am umplut cu apa in care am pus lenor pentru rufe, cu mirosuri de diferite flori, Cutiile din plastic folosite la ciuperci, se gasesc in comert, la pretul de 200 lei, 900 cutii. In primul an am pescuit aprox. 40.000 gandaci parosi. In al doilea an s. Au redus la 2 sau 3000 pentru ca nu a mai avut cine depune oua in sol si nu s. Au mai inmultit. Sper ca anul urmator sa fie inttr. Un numar care nu conteaza. Solutia este deci reducerea an de an a populatiei de gandaci pana la disparitia lor, alta solutie nu exista. Daca sint prea multi, intr. Un an culesul manual poate da roade. Succes, merita incercat, eu i. Am invins, la 30 ha livada, sunt atat de putini ca nu conteaza. M. A costat 600 lei caserolele 60 lei lenor si salariul a 3 oameni timp de 2 zile raspunde

19.02.2019 - 8:01
Anonim spune: Carcasa de iepure,pentru cei interesati 0760510528 raspunde

03.01.2019 - 3:00
DIANA spune: BUNA Am si eu cativa urechiati dc as avrea unde sa ii vand as axtinde numarul lor ,imi poate oferi cineva detaliile necesare ? raspunde

21.11.2018 - 11:39
Popescu Emilian spune: Parerea mea este ca, fiind o cultura mai putin cunoscuta suprafetele vor fi restranse si pe piata nu se vor cauta. Apropo de suprafete, in zona Oltenieii si in mod special in zona Dabuleni ,unde conditile pedo-climatice sunt favorabile cultivarii, la ce suprafete s-a ajuns? Multumim! raspunde