Viticultorii care se asigură ar putea primi 80% din valoarea poliţei

Viticultorii care îşi vor asigura recoltele în campaniile viticole din perioada 2009-2013 ar putea primi 80% din valoarea poliţei de asigurare din fonduri europene, a declarat directorul general al Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV), Ovidiu Gheorghe. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pregăteşte un ordin „privind aprobarea normelor de acordare a sprijinului financiar […]

Viticultorii care îşi vor asigura recoltele în campaniile viticole din perioada 2009-2013 ar putea primi 80% din valoarea poliţei de asigurare din fonduri europene, a declarat directorul general al Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV), Ovidiu Gheorghe.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pregăteşte un ordin „privind aprobarea normelor de acordare a sprijinului financiar producătorilor din sectorul vitivinicol pentru asigurarea recoltelor aferente campaniilor viticole pentru 2009-2013“, a precizat reprezentantul PNVV, informeaza NewsIn.

Potrivit proiectului de ordin, viticultorul va primi un sprijin de 80% din valoarea poliţei de asigurare atunci când se asigură pentru „efecte asimilate dezastrelor“, precum incendii, secetă sau inundaţii. Totodată, viticultorii ar putea primi 50% din valoarea poliţei de asigurare atunci când se asigură împotriva diverselor boli sau dăunători specifici culturilor de viţă-de-vie.

Reprezentantul PNVV a precizat că banii vor proveni din fonduri europene, iar pentru acest program se vor aloca trei milioane de euro. Ovidiu Gheorghe a mai spus că ordinul va intra în vigoare pentru recolta din 2009, iar asigurările ar urma să se facă începând cu mijlocul lunii decembrie 2008.

Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (PNVV) estimează pentru acest an o producţie de peste 6,3 milioane de hectolitri de vin, în creştere cu aproximativ 20% faţă de anul trecut, datorită condiţiilor climaterice favorabile şi investiţiilor din 2008. Potrivit estimărilor, cea mai mare creştere a producţiei faţă de 2007 o va înregistra regiunea viticolă Transilvania, cu un plus de 30%, urmată de Dobrogea, cu un avans de 25%, Moldova, cu 15-20%, Oltenia/Mehedinţi, cu 15%, Muntenia, cu 10%, şi Banat, cu 10%.

Creşterea producţiei de vin de anul acesta se datorează şi investiţiilor realizate în ultimii opt ani prin programul de dezvoltare rurală (SAPARD), prin care s-au alocat circa 40 de milioane de euro, sau investiţiilor de aproximativ 33 de milioane de euro realizate prin organizarea comună a pieţei vitivicole. În plus, în perioada 2009-2013, sectorul vitivinicol românesc va absorbi 210,5 milioane de euro în urma aplicării „Reformei vinului“.

Principala destinaţie a acestor fonduri o constituie reconversiunea şi replantarea viţei-de-vie, direcţiile prioritare fiind replantarea viţei îmbătrânite, plantarea soiurilor autohtone şi a celor pentru vinul roşu. Astfel, suprafaţa de vie care va beneficia de replantare în 2008 va ajunge la 3008, iar pentru următorii ani este vizată o medie de 4.500 hectare pe an.

Piaţa totală a vinului a crescut în ultimele 12 luni cu 17%, primii cinci producători/comercianţi de vinuri fiind Murfatlar România, Vincom Vrancea, Jidvei, Cotnari şi Tohani. Aceste companii însumează aproximativ 50% din totalul volumului tranzacţiilor cu vin din România.

De asemenea, piaţa vinului îmbuteliat la 0,7-0,75 litri a crescut în perioada vizată cu 31%, cea mai mare pondere în acest segment fiind deţinută de vinul cu denumire de origine controlată (DOC). Piaţa vinului spumant/spumos înregistrează o tendinţă constantă de creştere anuală, raportând un plus de 7% în primul semestru din 2008 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

Primii cinci producători/comercianţi de vin spumant/spumos sunt Angelli, Zarea, Bucium, Jidvei, Halewood. Creşterea consumului de vin din România se datorează în special creşterii puterii de cumpărare, dar obiceiurile de consum nu s-au modificat substanţial în ultimii ani, ponderea fiind deţinută în consum de vinul alb (70%). Vinul românesc deţine 97% din totalul pieţei, iar 3%, vinul de origine intra şi extracomunitară.