Theodor Echim: Necesitatea perdelelor de protectie, tot mai actuala

In anii 1950 si 1960 au fost plantete, mai ales la campie, asa numitele perdele de protectie cu scopul de-a intrerupe si a potoli vanturile cu efectele lor negative pentru agricultura. Iata ca acum traim in perioada schimbarii climatului, care se manifesta prin stari de vreme extreme: ploi puternice, furtuni, vanturi mari, cu putere de […]

In anii 1950 si 1960 au fost plantete, mai ales la campie, asa numitele perdele de protectie cu scopul de-a intrerupe si a potoli vanturile cu efectele lor negative pentru agricultura. Iata ca acum traim in perioada schimbarii climatului, care se manifesta prin stari de vreme extreme: ploi puternice, furtuni, vanturi mari, cu putere de uragan si tornada.

Urmarile posibile, pe alocuri deja vizibile ale schimbarii climei sunt eroziunea puternica prin apa si prin vant, desertizarea, si cu aceasta conditii neprielnice pentru agricultura si horticultura, mai ales pe solurile mai usoare.
Programul pentru agricultura a Uniunii Europene prevede sprijinul financiar si in acest domeniu de protectie a mediului.

Resuscitarea perdelelor de protectie la nivel national ar fi o masura benefica prin actiunea lor impotriva transportului particulelor de sol si depozitarea acestora nu departe de aceste perdele de protectie. Tone de humus pe hectar, de o valoare foarte mare, practic neinlocuibile intr-o viata de om, ar fi salvate de la pierdere si ar contribui astfel la mentinerea fertilitatii solurilor.

Un alt effect benefic al perdelelor de protectie care trebuie amintit, este cel de protectie si promovare a faunei. In aceste perdele pot sa traiasca sis a se dezvolte multe specii de insecte, pasari si animale mici, majoritatea utile agriculturii.

In timpul iernii perdelele de protectie care sunt plasate la marginea drumurilor indeplinesc si rolul de parazapezi.
Pe langa rolul lor de protectie a solului, a culturilor si a faunei, perdelele de protectie pot deveni un factor economic demn de luat in seama pentru pepinierele silvice si horticole. Acestea ar produce si ar livra materialul saditor necesar.

Daca tinem seama si de urmarile negative ale furtunilor in campuri deschise, a caror indepartare costa timp, bani si nervi, ne putem intregi imaginea foloaselor unui program national de plantare a perdelelor de protective acolo unde este necesar.

Pentru realizarea planificarii si a lucrarilor de plantare ar fi nevoie de o serie de firme de specialitate, care s-ar putea infiinta destul de repede, caci specialisti exista. Aceasta ar insemna locuri de munca.

Dr. Theodor Echim