Tehnologii de cultură: Republica Moldova promovează sistemul no-till

În Republica Moldova s-a desfășurat, joi, seminarul naţional „Experienţa Internaţională de Aplicare a Tehnologiilor Conservative de Lucrare a Solului”. Evenimentul, organizat cu sprijin guvernamental, a reunit specialiști din Moldova și Argentina.

Ministrul moldovean de resort, Vasile Bumacov, a precizat că „aplicarea tehnologiei No-Till de către agricultorii noştri este garanţia păstrării solurilor noastre bogate , reducerii costurilor de producţie şi creşterii recoltelor pe potriva efortului depus”

„Este important ca tehnologia să fie implementată de un număr cât mai mare de producători, pentru ca toţi agricultorii noştri să se convingă de utilitatea şi priorităţile acestei tehnologii”, a mai spus Vasile Bumacov.

Ministerul Agriculturii din R. Moldova a anunțat că sunt prevăzute subvenții pentru fermierii care doresc să achiziționeze mașini și utilaje agricole necesare aplicării tehnologiei no-till.

După seminar au fost efectuate demonstrații practice, cei prezenți asistând la semănatul direct al unei culturi de soia în miriște de porumb.

Ce presupune tehnologia „no-till” – fără arătură

Tehnologia „no-till” presupune semănatul direct al culturii, fără arătură sau alte lucrări ale solului. Utilizarea acesteia necesită semănători speciale, performante, dar și consumul sporit de erbicide.

Ca avantaje pot fi enumerate creșterea calității solului pe termen lung (din punct de vedere al proprietăților fizico-chimice), reducerea costului cu carburanții. În cazul porumbului, potrivit datelor INCDA, consumul de motorină se reduce cu aproximativ 70 de litri la hectar.

Nicolae Șarpe, cercetător la INCDA Fundulea, a explicat că „tehnologia cultivării plantelor fără arătură şi orice altă lucrare a solului aparţine americanilor şi datează din anii 1930”.

„Problema cea mai discutată, legată de introducerea în practică a culturii porumbului fără arătură şi fără praşilă este teama că se pierde apa din sol într-o cantitate mai mare, prin faptul că nu se rup vasele capilare – rol de bază atribuit praşilelor manuale şi mecanice. Cercetări efectuate la Fundulea în ultimii ani arată că la tehnologia no-tillage (unde nu s-a făcut nici o praşilă) umiditatea solului a fost practic egală cu umiditatea solului de la tehnologia convenţională, unde după răsărirea porumbului s-a efectuat o lucrare cu grapa rotativă, trei praşile mecanice şi trei praşile manuale”, mai precizează Nicolae Șarpe.

La rândul său, prof. univ. dr. ing. Marian Dobre de la Facultatea de Agricultură din Craiova este de părere că tehnologia a fost insuficient promovată și studiată în România.

„În primul rand, nu s-a organizat experimentarea atentă a acestei tehnologii, care să țină seama de stratul de resturi vegetale, aceasta presupunănd combină, semănătoare, rotația culturilor, erbicidare, studiul schimbării insușirilor fizice, chimice, biologice ale solului. Până când nu vom face acest lucru ne vom uita cu necaz la alții care pot, în vreme ce mulți bani investiți în cercetare se duc pe maculatura”, afirmă profesorul craiovean.