Succes european cu magiunul de Topoloveni
Intrat cu acte în regulă pe lista produselor tradiţionale româneşti, magiunul de Topoloveni este produsul natural protejat cu reţetă „antifurt” la nivelul UE. Reţeta după care se fabrică magiunul la Topoloveni, în judeţul Argeş, e atestată din 1914 şi are un singur ingredient, „prune proaspete româneşti”. Secretul pro ducţiei, pentru care o firmă privată a […]
Intrat cu acte în regulă pe lista produselor tradiţionale româneşti, magiunul de Topoloveni este produsul natural protejat cu reţetă „antifurt” la nivelul UE.
Reţeta după care se fabrică magiunul la Topoloveni, în judeţul Argeş, e atestată din 1914 şi are un singur ingredient, „prune proaspete româneşti”. Secretul pro ducţiei, pentru care o firmă privată a obţinut protecţie europeană asupra sa, stă în priceperea de a şti când să-l iei de pe foc, cât să nu curgă de pe linguriţă. Restul e, într-adevăr, o mare tăcere. Trecut printr-un capitalism feroce şi o perioadă comunistă care a naţionalizat orice secţie de fabrică, magiunul de Topoloveni, produs mai întâi în ceaunele de tuci, a devenit o industrie.
Prima persoană care s-a gândit să-l transforme în marcă autentică românească este Bibiana Stanciulov, cea care a privatizat magiunul de prune imediat după anul 2000. Din cifra de afaceri, care creşte anual cu câte un milion de lei, are profit cam 10%. În 2008, a rulat cam 12 milioane şi jumătate de lei şi a câştigat un pic peste un milion.
Citeste mai mult in Evenimentul Zilei