România nu are nici o şansă la postul de comisar pe agricultură, spun surse CE
România nu are nici o şansă să obţină postul de comisar european pe agricultură şi nici un alt domeniu care ar include fonduri europene, iar anunţul că Parisul sprijină Bucureştiul în acest demers nu a fost deloc util, au declarat pentru NewsIn surse din Comisia Europeană. „Bucureştiul nu are nici o şansă pentru vreun portofoliu […]
România nu are nici o şansă să obţină postul de comisar european pe agricultură şi nici un alt domeniu care ar include fonduri europene, iar anunţul că Parisul sprijină Bucureştiul în acest demers nu a fost deloc util, au declarat pentru NewsIn surse din Comisia Europeană.
„Bucureştiul nu are nici o şansă pentru vreun portofoliu care ar implica fonduri europene”, a spus joi un oficial al executivului european sub protecţia anonimatului. Deşi Dacian Cioloş este apreciat ca profesionist în etajele superioare ale Comisiei Europene, reputaţia lui nu este suficientă pentru a obţine dosarul agriculturii, ce implică peste o treime din bugetul UE.
Întrebat despre şansele europarlamentarului Adrian Severin, vehiculat drept opţiune în unele cercuri social-democrate, oficialul european a zâmbit, spunând că acesta nu ar fi niciodată acceptat de preşedintele executivului european.
Şefii de stat şi de guvern vor avea ocazia joi seară să poarte discuţii informale privind împărţirea posturilor în noua Comisie Europeană, după ce Jose Manuel Barroso a fost reînvestit în funcţie miercuri de către Parlamentul European.
Însă nici o decizie nu va putea fi luată înainte de referendumul din Irlanda de pe 2 octombrie, când ar putea fi aprobat Tratatul de la Lisabona, ce menţine principiul o ţară-un comisar şi introduce un post mai puternic în politica externă UE, prin comasarea actualului înalt reprezentant pentru politică externă şi de securitate deţinut de Javier Solana cu cel al comisarului pentru relaţii externe şi de vecinătate.
În cazul în care Irlanda votează nu, se menţine actualul Tratat de la Nisa, potrivit căruia numărul comisarilor ar trebui să fie mai mic decât cel al statelor membre. În acest caz, cel mai probabil ţara care va numi succesorul lui Javier Solana nu va mai avea şi un comisar european.
Premierul Emil Boc declara la începutul lunii septembrie că România a decis încă din 12 ianuarie să opteze pentru portofoliul Agriculturii din cadrul Comisiei Europene şi pentru susţinerea lui Dacian Cioloş în funcţia de comisar european, care este sprijinit atât de Guvern, cât şi de Preşedinţie.
Boc a mai spus că România are susţinerea Franţei, Germaniei şi Poloniei pentru obţinerea portofoliului Agriculturii, dar că va fi o negociere dificilă deoarece Danemarca doreşte menţinerea actualului deţinător al portofoliului, Mariann Fischer Boel. La începutul acestei săptămâni, Fischer Boel a declarat că nu mai doreşte un nou mandat. Danemarca ar putea propune drept succesoare pe ministrul mediului Connie Hedegaard, ce va fi gazda conferinţei ONU de la Copenhaga, unde se va negocia un acord global privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Un alt nume vehiculat de social-democraţii români ar fi cel al secretarului de stat pentru afaceri europene Vasile Puşcaş, fost negociator-şef cu Comisia Europeană în perioada de preaderare.În audierile ce au avut loc pe 31 august în Parlament, Puşcaş a făcut apel la implicarea parlamentarilor în demersul de obţinere a unui portofoliu consistent pentru România. „Promomvarea sau lobby-ul se face foarte insistent şi pe canale parlamentare şi aici rolul domniilor dumneavoastră este extraordinar de mare, dar şi din partea societăţii civile şi a partenerilor sociali”, a explicat Puşcaş, sugerând că există şi ale căi, în afara celor diplomatice, pentru a obţine un portofoliu de substanţă pentru România.
Întrebat, concret, dacă îşi doreşte să obţină un portofoliu de comisar european, Puşcaş a răspuns că ceea e e important este să existe un consens politic intern pentru candidatul propus