Protocol internaţional privind organismele modificate genetic, semnat în şedinţa de ieri a Guvernului

În şedinţa de miercuri a Guvernului a fost aprobat Memorandumul pentru aprobarea semnării Protocolului adiţional Nagoya – Kuala Lumpur privind răspunderea şi repararea, la Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea. Protocolul adiţional cere statelor să coopereze cu mai multă determinare pentru a dezvolta legislaţia internaţională privind răspunderea şi repararea prejudiciului adus mediului prin efectele adverse […]

În şedinţa de miercuri a Guvernului a fost aprobat Memorandumul pentru aprobarea semnării Protocolului adiţional Nagoya – Kuala Lumpur privind răspunderea şi repararea, la Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea. Protocolul adiţional cere statelor să coopereze cu mai multă determinare pentru a dezvolta legislaţia internaţională privind răspunderea şi repararea prejudiciului adus mediului prin efectele adverse ale mişcării transfrontieră a Organismelor Modificate Genetic (OMG).

După aprobarea Memorandumului, ministrul Mediului şi Pădurilor, László Borbély, va semna Protocolul adiţional, în numele României, la data de 11 mai 2011, în cadrul celei de a 19–a Sesiuni a Comisiei ONU pentru Dezvoltare Durabilă care se desfăşoară la sediul ONU din New York.

Documentul a fost adoptat la 15 octombrie 2010, în cadrul celei de-a cincea Conferinţe a Părţilor la Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea (COP/MOP5) şi este deschis spre semnare la sediul ONU din New York în perioada 7 martie 2011- 6 martie 2012.

Obiectivul Protocolului adiţional este de a contribui la conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice, luând în considerare riscurile asupra sănătăţii umane, prin prevederea unor reguli şi proceduri internaţionale în domeniul răspunderii şi reparării prejudiciului produs de OMG, a căror origine rezidă în mişcarea transfrontieră, intenţionată şi neintenţionată.

Protocolul adiţional este primul acord multilateral de mediu care defineşte “prejudiciul asupra biodiversităţii”. “Prejudiciul” reprezintă un efect advers asupra conservării şi utilizării durabile a diversităţii biologice, luând în considerare şi riscurile asupra sănătăţii umane. El stabileşte o listă indicativă a elementelor care trebuie folosite pentru a caracteriza un astfel de efect advers.

Cea mai mare parte a textului Protocolului adiţional se bazeaza pe principiile şi conceptele utilizate în Directiva 2004/35/CE privind răspunderea de mediu referitoare la prevenirea şi repararea prejudiciului adus mediului.

Ratificarea Protocolului adiţional va permite României să revizuiască şi, după caz, să completeze cadrul legislativ existent in domeniul răspunderii şi reparării prejudiciului, reprezentat de OUG nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr. 19 din 29 februarie 2008, şi care transpune Directiva 2004/35/CE a Parlamentului şi a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind privind răspunderea de mediu referitoare la prevenirea şi repararea prejudiciului adus mediului.

OUG nr. 68/2007 a fost modificată şi completată prin OUG nr. 15/2009 pentru a se asigura transpunerea integrală şi implementarea corectă a Directivei menţionate. Adoptarea Protocolului adiţional Nagoya-Kuala Lumpur a fost salutată de Consiliul UE prin Concluziile Consiliului din 20 decembrie 2010 „Convenţia privind diversitatea biologică şi rezultatele şi acţiunile ulterioare Conferinţei de la Nagoya (11-29 octombrie 2010)”.

Uniunea Europeană urmează să semneze Protocolul adiţional şi, în acest sens, a fost iniţiată de către Comisia Europeană o propunere de Decizie a Consiliului, care “autorizează Preşedintele Consiliului să desemneze persoana ori persoanele împuternicite să semneze, în numele Uniunii, Protocolul adiţional Nagoya-Kuala Lumpur privind răspunderea şi repararea la Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea.”