Prof. Matei Berindei: Reînnoirea cartofilor pentru sămânţă – măsură tehnologică la cultura cartofului, fără de care nu se pot obţine producţii economice

| Vegetal | de

Actualizat: 10 august 2019

Etichete: , ,

cartofi-thumbCultura cartofului presupune costuri mari de producţie. Din această cauză pentru a se obţine recolte mari şi deci, economice, trebuie să se respecte cu multă grijă tehnologia de cultivare a acestei plante. Dintre verigile tehnologice un rol hotărâtor, în afară de soi, îl are calitatea cartofilor pentru sămânţă. Pe baza numeroaselor cercetări, s-a ajuns la concluzia că, în condiţiile din România, pentru obţinerea de producţii economice de cartof, calitatea şi pregătirea materialului pentru plantare contribuie – în anumite situaţii – cu peste 50%.

Cartoful degenerează. Din punct de vedere fitosanitar marea majoritate a bolilor cartofului se transmit prin tuberculi. Degenerarea cartofului este de natură virotică. Virusurile sunt agenţii patogeni care au însuşirea de a se înmulţi în celulele plantelor de cartof şi migrează împreună cu substanţele asimilate în toată plantă, inclusiv în tuberculi, prin care se transmit de la alte plante-gazdă (cca. 350 specii) prin afide, cicade, ciuperci, nematozi sau prin contact. Bolile virotice nu se văd pe tuberculi fără aparatură şi o tehnică specială. Din această cauză calitatea cartofilor pentru sămânţă, pentru a fi liberi de boli virotice, se asigură din lanurile în care se aplică tehnologiile speciale pentru producerea cartofului de sămânţă.

Verigile superioare se produc de unităţile de cercetare pentru cartof care coordonează producerea şi a celorlalte verigi. Categoriile biologice, certificată A şi certificată B, se pot produce în microzone închise din judeţele din zona submontană şi din zona colinară. De aici, cultivatorii de cartof pentru consum, trebuie să-şi asigure materialul de plantare pentru ei. Deci, nu e vorba de schimbarea cartofilor pentru sămânţă, ci de reînnoire, de asigurarea cartofilor pentru sămânţă, cu material produs special pentru acest scop. Se impune ca producătorii să aibă certificat de recunoaştere după controlul efectuat de specialiştii M.A.D.R.

Este o contradicţie flagrantă în ţara noastră între ceea ce se vinde în pieţe ca şi cartof pentru sămânţă şi ceea ce ar trebui să se facă la nivelul fiecărui judeţ.

Ce este de făcut?

În primul rând, conştientizarea cultivatorilor de cartof, indiferent de suprafaţa pe care o cultivă, despre necesitatea de reînnoire a cartofilor pentru sămânţă. Pentru aceasta, trebuie ca Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de zahăr Braşov (ICDCSZ) să elaboreze o fişă de organizare a loturilor demonstrative şi impreună cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă (ANCA), prin Direcţiile Generale Agricole judeţene şi Oficiile Judeţene de Consultanţă Agricolă, să materializeze 2-3 loturi demonstrative în fiecare judeţ, care să fie bine valorificate. Din punct de vedere al valorificării acestora, se impune organizarea cu cultivatorii de cartof din judeţ, a două întălniri la lotul demonstrativ. Prima, când plantele de cartof vorbesc, adică în timpul înfloritului plantelor şi a doua la recoltare. La vizitarea de la recoltare este important ca să se căntărească producţia de tuberculi din fiecare parcelă şi să se facă şi un calcul economic. Acţiunea nu se face într-un singur an, ci în 2-3 ani consecutivi.

Paralel cu aceasta, trebuie ca în anul 2007 şi anul 2008 să se termine acţiunea de organizare de microzone pentru înmulţirea cartofilor de sămânţă şi acest lucru să fie larg popularizat în fiecare judeţ. Aceasta pentru ca ţăranii care trebuie să facă reînnoirea cartofilor pentu sămânţă să ştie clar la cine pot apela.

Din păcate, în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu este nici un specialist care să se ocupe de cea mai importantă problemă a culturii cartofului în România: producerea şi reînnoirea cartofilor pentru sămânţă. Confuzia care se face acum ca cei care se ocupă de recunoaşterea culturilor de cartof pentru sămânţă se ocupă şi de producerea cartofilor de sămânţă este extrem de dăunatoare.

Se mai face o greşeală mare în ceea ce priveşte producerea cartofilor de sămânţă din verigi superioare. Până la superelită, aceştia trebuie produşi numai în unităţile de cercetare. În primul rând a celor pentru cartof inclusiv baza superelitei. Pentru dimensionarea acestora, se impune să gândim în timp. Trebuie ca în scurt timp să se ajungă la reînnoire corectă. Deci, necesarul de Bază superelitei să se calculeze de MADR, împreună cu Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru cartof, pentru ca funcţie de acesta să se dimensioneze suprafeţele unităţilor de cercetare.

Am auzit un zvon, pe care nu pot să-l cred. Se spune că şeful sectorului pentru recunoaşterea culturilor de seminţe nu consideră că de Baza superelitei să se ocupe cercetarea. Dacă este aşa, am convingerea că acesta nu ştie că producerea Bazei superelitei la cartof este un adevărat proces de selecţie şi nu se poate face decât de cercetători specializaţi.
Pentru a putea ajunge la o reînnoire corectă în ţara noastră, la cartof, trebuie să ne gândim în primul rând la câmpurile de selecţie clonală, pe care le au staţiunile noastre de cercetare la munte. Este necesar deci ca prefecturile din judeţele unde există câmpuri pentru selecţie clonală la cartof să sprijine unităţile de cercetare în ce priveşte dimensionarea corectă pentru a funcţiona bine câmpurile de selecţie clonală.

În calitatea care mi se atribuie de către cultivatorii de cartof din ţara noastră, ca parinte al cartofului din România, trag un putemic semnal de alarmă.

În primul rând să nu mai vorbim că aşa este în Uniunea Europeană. Condiţiile ecologice de la noi sunt altele.
În al doilea rând, aceia care lucrează în M.A.D.R. şi nu ştiu să discute cu cei din U.E. să fie înlocuiţi cu specialişti competenţi.

În al treilea rând, trebuie să ne unim forţele pentru a conştientiza pe toţi cultivatorii de cartof din ţara noastră despre importanţa şi necesitatea reînnoirii cartofilor pentru sămânţă, inclusiv pe cei care cultivă cartoful în grădină, pentru consumul propriu.

Să nu uităm faptul că am aderat la Uniunea Europeană. Drept urmare am intrat într-o competiţie acerbă. Pentru a face faţă acestei concurenţe trebuie să realizăm la cartof producţii mari şi economice. Acest lucru nu se poate realiza fără o corectă reînnoire a cartofilor pentru sămânţă. Fără această verigă tehnologică, cultura cartofului va dispărea din România şi vom deveni importatori de cartof pentru consum.

  1. Dr. Theodor Echim - 20-10-2010, 14:32

    Cunostintele stau la indemana. Trebuie sa fie cine sa le aplice si cu ce. Succes.

Care este opinia ta?

Pe acelasi subiect:

FORUM

06.11.2019 - 2:32
Georgi spune: Am si eu o mica ferma de iepuri mat interesa cit oferiți pe kg si ce rase cumpărați sa ma contactati 0754431439 raspunde

07.05.2019 - 10:05
Bejan gheorghe spune: As dori sa imi spuneti informatii despre abatorul dumneavoastra raspunde

28.04.2019 - 5:20
Nelu spune: Intr. O livada de 7 ha de par am pus 3000 cutii ieftine din plastic, de culoare albastra, 1l capacitate, pe care le. Am umplut cu apa in care am pus lenor pentru rufe, cu mirosuri de diferite flori, Cutiile din plastic folosite la ciuperci, se gasesc in comert, la pretul de 200 lei, 900 cutii. In primul an am pescuit aprox. 40.000 gandaci parosi. In al doilea an s. Au redus la 2 sau 3000 pentru ca nu a mai avut cine depune oua in sol si nu s. Au mai inmultit. Sper ca anul urmator sa fie inttr. Un numar care nu conteaza. Solutia este deci reducerea an de an a populatiei de gandaci pana la disparitia lor, alta solutie nu exista. Daca sint prea multi, intr. Un an culesul manual poate da roade. Succes, merita incercat, eu i. Am invins, la 30 ha livada, sunt atat de putini ca nu conteaza. M. A costat 600 lei caserolele 60 lei lenor si salariul a 3 oameni timp de 2 zile raspunde

19.02.2019 - 8:01
Anonim spune: Carcasa de iepure,pentru cei interesati 0760510528 raspunde

03.01.2019 - 3:00
DIANA spune: BUNA Am si eu cativa urechiati dc as avrea unde sa ii vand as axtinde numarul lor ,imi poate oferi cineva detaliile necesare ? raspunde

21.11.2018 - 11:39
Popescu Emilian spune: Parerea mea este ca, fiind o cultura mai putin cunoscuta suprafetele vor fi restranse si pe piata nu se vor cauta. Apropo de suprafete, in zona Oltenieii si in mod special in zona Dabuleni ,unde conditile pedo-climatice sunt favorabile cultivarii, la ce suprafete s-a ajuns? Multumim! raspunde