Prof. Matei Berindei, despre cultura cartofului in conditiile ecologice din Romania

| Vegetal | de

Actualizat: 10 august 2019

Etichete: , ,

Scriu aceste rânduri, în primul rând, deoarece sunt îngrozit despre ceea ce aud de la mulţi specialişti din MADR, precum ca „aşa este în Uniunea Europeană”. După câţiva ani de cercetare la staţiuni de cercetare agricolă ale celebrului Institut de Cercetări Agricole al României (ICAR) am fost transferat în centrala acestui institut. Aici am primit ca temă principală pentru rezolvare „Stabilirea zonelor naturale (ecologice) de cultură a cartofului în România”.

Pe baza studierii condiţiilor de climă şi sol, a modului cum cerinţele biologice ale cartofului sunt satisfăcute de condiţiile exteme, mi s-a conturat clar faptul că în ţara noastră condiţiile ecologice pentru cultura cartofului sunt extrem de variate. Nu numai de la o zonă la alta, dar chiar de la o localitate la alta şi chiar în cadrul aceleiaşi localităţi. Aceasta în timp ce în ţările din vestul Europei şi anume nordul Franţei, nordul Olandei, nordul Danemarcei, nordul Germaniei, în Belgia, există o făşie lată de terenuri cu soluri uşoare şi foarte bogata în precipitaţii. Deci, condiţii ideale pentru cultura cartofului. În plus, aici vântul dominant este dinspre Marea Nordului, unde nu cresc afide transmiţătoare de viroze şi nici surse de infecţie cu virozele cartofului, boală care provoacă degenerarea cartofului. Deci, să nu mai luăm ca model ţări din Uniunea Europeană. Noi trebuie să avem propria strategie, adaptată condiţiilor ecologice de la noi. Şi-o avem.

O altă problemă care trebuie bine cunoscută de toţi agricultorii din România şi în primul rând de cei care conduc destinele agriculturii este necesitatea reînnoirii cartofilor pentru sămânţă. Toţi cercetătorii din lume sunt de acord că principala cauză a degenerării cartofului o constituie bolile virotice. Acestea acţionează în diferite forme asupra foliajului, reduce suprafaţa de asimilare a plantei şi drept urmare se reduce proporţional producţia de tuberculi.

Subliniem faptul că după al treilea an de reînmulţire, după cercetările efectuate de institutul nostru de cercetări cu mulţi ani în urmă, scăderea producţiei de tuberculi ajunge până la 50-60%. Ca atare, acelaşi institut de cercetări a pus la punct lucrările care trebuie efectuate pentru a se obţine cartofi de sămânţă sănătoşi liberi de viroze. De asemenea, stresul termohidric, care reduce considerabil producţia de tuberculi. Fosta staţiune de cercetare de la Mărşani-Dolj a descoperit faptul că există şi soiuri rezistente la stresul termohidric.

Aceştia reprezintă salvarea cartofului din ţara noastră. Din această cauză trebuie să conştientizăm pe toţi agricultorii din ţara noastră ca să nu mai cultive decât cartofi din soiurile rezistente la stresul termohidric. Staţiunea de Cercetări pentru Cartof de la Mărşani s-a unit cu Centrul de Cercetări de la Dăbuleni-Dolj, deci acest laborator de testare a rezistenţei la stresul termohidric este la Dăbuleni. Pentru buna derulare a acestei acţiuni este deosebit de important ca MADR să aprobe un proiect sectorial special privind asigurarea şi organizarea laboratorului pentru testarea rezistenţei la stresul termohidric a soiurilor de cartof create în România şi a celor aduse din import. Deci, nu se interzice importul de cartof pentru sămânţă, dar importatorii să-şi testeze materialul la Dăbuleni. În acelaşi timp MADR, lCDCSZ Braşov şi FNCCR să nu se mai ocupe de producerea de cartofi pentru sămânţă din soiurile care nu sunt rezistente la stresul termohidric.

În calitatea care mi se atribuie de părinte al cartofului în România, închei cu câteva sfaturi. Prin integrarea României în Uniunea Europeană intrăm într-o concurenţă acerbă şi din punct de vedere al culturii cartofului. Toate cele scrise în acest material constituie măsurile care trebuie luate de noi în România, pentru a face faţă acestei concurenţe. Deci, strategia de cultivare a cartofului în România, pentru condiţiile ecologice din România. Ca atare, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, împreună cu Federaţia Naţională a Cultivatorilor de Cartof din România şi bineînţeles având ca mentor lnstitutul Naţional pentru Cultura Cartofului şi Sfeclei de Zahăr de la Brasov, să facă front comun şi să definitiveze această strategie care să fie larg popularizată în România cu sprijinul Oficiilor Judeţene de Consultanţă Agricolă.
Nu pot să închei fără să mai scriu un lucru.

După ce celebrul ICAR a devenit Institutul Central de Cercetări Agricole, la conducerea acestuia a fost adus răposatul prof. dr. doc. Nicolae Giosan. Acesta, deşi făcuse aspirantura în fosta Uniune Sovietică, pe noi ne-a trimis în vizite de documentare şi chiar la doctorat în ţări din actuala Uniune Europeană. Întorşi în ţară, am orientat tematica de cercetare spre ceea ce am văzut şi am auzit acolo. Deci, ştim totul despre cultura cartofului în aceste ţări. Numai să fim ascultaţi şi să se implice cei din conducerea MADR în implementarea acestor lucruri, inclusiv în strategia nouă de cultura cartofului în România.

Autor: Prof. dr. doc. Matei Berindei

  1. COCOSI NICOLAE - 23-4-2011, 19:25

    Va rog sa-mi permiteti sa va adresez sincere felicitari pentru ceea ce faceti ca aceasta sursa de informare sa existe. Incerc un sentiment de regret ca v-am descoperit atat de tarziu.
    Va urez mult succes si putere de a rezista in aceste vremuri tulburate.

    Cu stima,

    Nicolae Cocosi

    Rm.Valcea

Care este opinia ta?

Pe acelasi subiect:

FORUM

06.11.2019 - 2:32
Georgi spune: Am si eu o mica ferma de iepuri mat interesa cit oferiți pe kg si ce rase cumpărați sa ma contactati 0754431439 raspunde

07.05.2019 - 10:05
Bejan gheorghe spune: As dori sa imi spuneti informatii despre abatorul dumneavoastra raspunde

28.04.2019 - 5:20
Nelu spune: Intr. O livada de 7 ha de par am pus 3000 cutii ieftine din plastic, de culoare albastra, 1l capacitate, pe care le. Am umplut cu apa in care am pus lenor pentru rufe, cu mirosuri de diferite flori, Cutiile din plastic folosite la ciuperci, se gasesc in comert, la pretul de 200 lei, 900 cutii. In primul an am pescuit aprox. 40.000 gandaci parosi. In al doilea an s. Au redus la 2 sau 3000 pentru ca nu a mai avut cine depune oua in sol si nu s. Au mai inmultit. Sper ca anul urmator sa fie inttr. Un numar care nu conteaza. Solutia este deci reducerea an de an a populatiei de gandaci pana la disparitia lor, alta solutie nu exista. Daca sint prea multi, intr. Un an culesul manual poate da roade. Succes, merita incercat, eu i. Am invins, la 30 ha livada, sunt atat de putini ca nu conteaza. M. A costat 600 lei caserolele 60 lei lenor si salariul a 3 oameni timp de 2 zile raspunde

19.02.2019 - 8:01
Anonim spune: Carcasa de iepure,pentru cei interesati 0760510528 raspunde

03.01.2019 - 3:00
DIANA spune: BUNA Am si eu cativa urechiati dc as avrea unde sa ii vand as axtinde numarul lor ,imi poate oferi cineva detaliile necesare ? raspunde

21.11.2018 - 11:39
Popescu Emilian spune: Parerea mea este ca, fiind o cultura mai putin cunoscuta suprafetele vor fi restranse si pe piata nu se vor cauta. Apropo de suprafete, in zona Oltenieii si in mod special in zona Dabuleni ,unde conditile pedo-climatice sunt favorabile cultivarii, la ce suprafete s-a ajuns? Multumim! raspunde