Producerea de biomasă, o oportunitate pentru agricultura României

Potenţialul anual de producţie din biomasă în România este de 88.000 GWh, spun specialiștii. Centralele pe biomasă generează în prezent 70 MW.

Biomasa este partea biodegradabilă a produselor, deșeurilor și reziduurilor din agricultură, inclusiv substanțele vegetale și animale, silvicultură și industriile conexe, precum și partea biodegradabilă a deșeurilor industriale și urbane.

Pe ansamblu, centralele de producere a energiei din surse regenerabile (eoliene, solare, biomasă) au ajuns la o capacitate totală de 4.728 de MW la finele lunii martie 2014, ceea ce situează România în topul țărilor europene după ponderea energiei obţinute din surse regenerabile în consumul final brut.

Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a anunţat că obiectivul de 24% pondere energie regenerabilă în consumul anual brut, fixat inițial pentru 2020, a fost deja atins la 1 ianuarie 2014.

Forme de valorificare energetică a biomasei (biocarburanţi):

• Arderea directă cu generare de energie termică.
• Arderea prin piroliză, cu generare de singaz (CO + H2).
• Fermentarea, cu generare de biogaz (CH4) sau bioetanol (CH3-CH2-OH)- în cazul fermentării produşilor zaharaţi; biogazul se poate arde direct, iar bioetanolul, în amestec cu benzina, poate fi utilizat în motoarele cu combustie internă.
• Transformarea chimică a biomasei de tip ulei vegetal prin tratare cu un alcool şi generare de esteri, de exemplu metil esteri (biodiesel) şi glicerol. În etapa următoare, biodieselul purificat se poate arde în motoarele diesel.
• Degradarea enzimatică a biomasei cu obţinere de etanol sau biodiesel. Celuloza poate fi degradată enzimatic la monomerii săi, derivaţi glucidici, care pot fi ulterior fermentaţi la etanol.

Potențialul României în producerea de energie pe bază de biomasă

România are un potențial imens în ceea ce privește biomasa și energia hidro, poate mai mare decât cea eoliană și fotovoltaică, iar puterea instalată în centrale bazate pe biomasă s-a dublat în acest an, până la 70 MW, a declarat, la rândul său, Zoltan Nagy, membru în Comitetul de Reglementare din cadrul Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

„Cum văd eu din biroul meu de la ANRE domeniul biomasei? Primul gând care îmi vine în minte este că avem de aproape șase ani Legea 220 și o schemă funcțională din 2011. Printre toate resursele regenerabile, energia eoliană și fotovoltaică au dominat piața și au văduvit celelalte domenii de atenția cuvenită. România are un potențial imens în ceea ce privește biomasa și energia hidro, poate mai mare decât cea eoliană și fotovoltaică. Am pornit în 2011 cu această schemă de sprijin cu mari speranțe, dar constatăm că este pe cale să se creeze o bulă care se va sparge. S-au construit 2.500 MW pe eolian și 1.200 pe fotovoltaic, dar mai nimic pe hidro sau pe biomasă. În ceea ce privește biomasa, avem în prezent 70 MW instalați în centrale, dublu față de anul trecut, dar foarte puțin, totuși, Deocamdată, nu există o piață a acestui tip de centrale”, a afirmat Nagy.

Costurile cu centralele pe biomasă sunt însă destul de mari, din acest motiv investitorul având greutăți în derularea planului de afaceri pe acest segment.

„Ce este diferit la biomasă față de celelalte scheme de sprijin? Cea mai mare diferență este că la biomasă există un cost cu combustibil care îngreunează planul de afaceri al investitorului. De ce este atât de hotărâtor acest cost? Esența schemei de sprijin este că cei care produc energie din resurse regenerabile primesc un anumit număr de certificate verzi, în funcție de energia valorificată în piață. Acestea vor fi cumpărate de furnizori de energie pentru a-și îndeplini o anumită cotă. Prin această cotă de certificate verzi, se creează cererea pentru aceste certificate. Așa cum a fost gândită schema, până la finele anului 2013, nu s-a dezvoltat așa cum trebuie pentru că în Legea 220 sunt prevăzute anumite cote de energie regenerabile, anumite procente din consumul anual de energie electrică pe care România și le-a asumat. Aceste procente porneau de la 8% în 2008 și ajungeau la 20%, în 2020”, a explicat Zoltan Nagy.