Privatizarea agriculturii trebuie să se facă fără fărâmiţarea tarlalelor
În toamna anului 1990, specialiştii din domeniul agriculturii căutau soluţii pentru supravieţuirea acestei ramuri economice pe piaţa liberă. În timp ce politicienii din partidele istorice propuneau retrocedarea „in integrum” a terenurilor către foştii proprietari, inginerii agronomi susţineau evitarea refărâmiţării proprietăţilor agricole, pentru a face faţă cerinţelor economiei capitaliste. În cadrul unui demers jurnalistic mai larg, […]
În toamna anului 1990, specialiştii din domeniul agriculturii căutau soluţii pentru supravieţuirea acestei ramuri economice pe piaţa liberă. În timp ce politicienii din partidele istorice propuneau retrocedarea „in integrum” a terenurilor către foştii proprietari, inginerii agronomi susţineau evitarea refărâmiţării proprietăţilor agricole, pentru a face faţă cerinţelor economiei capitaliste.
În cadrul unui demers jurnalistic mai larg, ziariştii de la Adevărul s-au deplasat în Podişul Transilvaniei, pentru a-i consulta pe conducătorii fermelor de stat cu privire la calea care era de urmat în agricultură. Printre intervievaţi s-a numărat ing. Petru Gherman, directorul IAS-ului Sighişoara. Unitatea cuprindea terenurile agricole din Sighişoara şi ale localităţilor din jur, având circa 400 de angajaţi. Produsul „vedetă” al IAS-ului era hameiul, care era cultivat experimental acolo de Institutul Agronomic din Cluj pentru aclimatizare şi extinderea culturii în România. Pe lângă hamei, IAS-ul din Sighişoara avea plantaţii de pomi frunctiferi, dar şi ferme de ovine şi taurine.
Citeste mai mult in Jurnalul National