Parlamentul European atrage atenţia asupra impactului negativ al diferenţei dintre preţul alimentelor la producător şi cel din magazine, solicitând acţiuni imediate din parte instituţiilor europene pentru stoparea practicilor neloiale de comercializare a alimentelor.

Parlamentul European a aprobat un raport referitor la impactul negativ al diferenţei dintre preţul alimentelor la producător şi cel final, plătit de către consumatori, ca răspuns la o comunicare a Comisiei Europene din decembrie 2008 privind acest subiect.

Deputaţii consideră că este necesară o acţiune imediată din partea instituţiilor europene pentru a stopa aceste practici şi pentru a promova o relaţie directă între consumatori şi producători. Ei solicită Comisiei să demareze cât mai curând posibil o anchetă privind distribuţia marjei profitului în lanţul de producţie şi distribuţie, informează Parlamentul European.

Raportoarea Katerina Batzeli (PSE, Grecia) apreciază că „această diferenţă de preţuri este o problemă majoră care provoacă îngrijorare la cele două extremităţi ale lanţului alimentar. Producătorii şi consumatorii resimt presiunea exercitată de vânătoarea de profit care este la originea disfuncţionalităţilor pe piaţa agroalimentară. Trebuie să punem în aplicare o planificare coordonată şi să propunem intervenţii adecvate la nivel european pentru a face faţă crizei financiare care are consecinţe grave asupra gospodăriilor şi asupra agricultorilor”

Creşterea concentrărilor şi abuzul de poziţie dominantă – practicele marilor lanţuri de supermarket
Preţurile plătite de consumatorii europeni sunt, conform raportului citat, în medie de cinci ori mai mari decât preţurile de producător, pentru a ajunge chiar până la 30 de ori în cazul pâinii, agricultorii primind în general circa 8% din preţul cu amănuntul final.

Conform deputaţilor europeni, cauzele diferenţelor de preţuri de pe piaţa europeană trebuie identificate în primul rând în rândul creşterea concentrărilor în tot lanţul de aprovizionare, ca şi în abuzurile de poziţie dominantă care se pot observa în rândul marilor distribuitori, precum şi al angrosiştilor. Gradul de concentrare în rândul marilor supermaketuri a crescut de la 21,7% în medie în 1993, la peste 70% în prezent în UE.

Membrii atrag atenţia asupra practicilor marilor supermarketuri care îşi folosesc puterea de cumpărare pentru a-i constrânge pe furnizori să-şi scadă preţurile la niveluri nesustenabile şi pentru a le impune condiţii inechitabile, transformându-se astfel în adevăraţi „agenţi de pază”, care controlează accesul agricultorilor şi al altor furnizori pe piaţă.

Eurodeputaţii sunt de asemenea îngrijoraţi de celelalte practici comerciale care distorsionează concurenţa, precum vânzarea de produse la preţuri inferioare costurilor pentru a genera un număr mai mare de vizite la supermarket, sau termenele de plată excesive, cum ar fi taxele de listare, bonificaţiile comerciale de intrare, ameninţarea cu delistarea, reducerile retroactive la produse deja vândute sau insistenţa privind aprovizionarea exclusivă.

Deputaţii susţin decizia Comisiei privind crearea unui sistem european de monitorizare a pieţei, apreciind că acesta ar trebui să poată înregistra tendinţa preţurilor din întreg lanţul de aprovizionare, asigurând astfel transparenţa şi compararea transfrontalieră între produse similare.

Deputaţii cer autorităţilor naţionale şi europene să analizeze preţurile de consum practicate în UE pentru a garanta respectarea regulilor de concurenţă ţi a determina responsabilitatea diferiţilor operatori.

Speculaţiile cu alimente pe pieţele financiare reprezintă de asemenea un alt motiv de îngrijorare pentru deputaţii europeni, solicitându-se introducerea unor mecanisme de combatere a acestor practici.

Comerţul cu amănuntul fiind în principal influenţat de particularităţile naţionale, deputaţii consideră util să se intensifice schimbul de informaţii în cadrul unei reţele europene pentru concurenţă (REC) şi să se coordoneze diferitele măsuri luate de statele membre pentru a putea descoperi practicile anticoncurenţiale ale întreprinderilor care operează la nivel intracomunitar.

Deputaţii consideră că influenţa intermediarilor asupra preţurilor plătite de consumatori poate cauza probleme pe piaţa produselor agricole şi solicită introducerea unor politici care facilitează contacte mai extinse şi mai directe între producători şi consumatori. Printre măsurile avute în vedere, cea mai importantă se referă la utilizarea noilor tehnologii şi a internetului care să poată furniza informaţii mai detaliate cu privire la produse, dar, în acelaşi timp, să poată facilita accesul pe piaţă al producătorilor. De aceea, o parte din fondurile destinate programelor de dezvoltare rurală, precum şi din fondurile de concurenţă şi coeziune ar trebui, conform raportoarei, să fie folosite pentru utilizarea acestor tehnologii în favoarea producătorilor.

Raportoarea solicită de asemenea adoptarea unor măsuri care să confere mai multă importanţă conceptului de „produse locale” şi să sprijine mai eficient pieţele alimentare tradiţionale sau alte forme tradiţionale d e comerţ care să apropie producătorii de consumatori.

Raportul PE a fost adoptat cu 390 voturi pentru, 112 împotrivă şi 71 abţineri.