Ortorexia, boala obsesiei de alimentaţia sănătoasă

Ortorexia este o tulburare alimentară care face din ce în ce mai multe victime. Atunci cînd persoana care este afectată de ortorexie nu reuşeşte să aibă la dispoziţie alimentele pe care ea le consideră sănătoase este dispusă să se înfometeze. La fel ca şi anorexia sau bulimia, ortorexia este o anomalie alimentară. „Drogaţii alimentaţiei sănătoase”, aşa i‑a numit, în urmă cu cîţiva ani, doctorul Steven Bratman pe cei care îşi petrec toată ziua gîndindu‑se ce fel de alimente ar trebui să mănînce pentru a avea o alimentaţie sănătoasă.

„Sînt obsedată de sănătatea mea, de faptul că tot ceea ce mănînc trebuie să fie fără grăsimi şi modificări genetice. Sînt convinsă că felurile de mîncare pe care le consum îmi influenţează sănătatea şi urmez numeroase reguli pe care nu le încalc, iar dacă mi se întîmplă să o fac am mustrări de conştiinţă puternice, care mă fac să‑mi înăspresc regulile iniţiale. Sufăr de stres, am sentimentul de vinovăţie, intru în depresie, sînt neliniştită atunci cînd mănînc ceva ce este considerat nesănătos. Ştiu toate tabelele nutriţionale ale alimentelor pe care le consum, ştiu cîte grăsimi saturate şi nesaturate au, cîţi carbohidraţi, proteine şi calorii conţin alimentele pe care le am în frigider. Nu mănînc alimente derivate, ci doar hrană naturală. Ştiu că sufăr de o tulburare. Dacă mi se întîmplă să mănînc ceva ce nu este trecut pe lista mea mă apucă o durere puternică de cap şi am o stare de vomă. Este înfiorător”, a declarat o tînără care suferă de ortorexie.

Potrivit specialiştilor în nutriţie, nu este greşit ca orice persoană să fie atentă la ceea ce mănîncă, însă acest lucru trebuie făcut într‑o manieră echilibrată.

Obsesia alimentaţiei sănătoase poate ajunge pînă în punctul în care se suprapune altor interese şi activităţi, poate strica relaţii şi chiar poate deveni periculoasă fizic. Medicii avertizează că, în stadii extreme, ortorexia poate duce la malnutriţie şi chiar deces. Pe cei care suferă de această tulburare, gustul alimentelor îi interesează foarte puţin. Pentru a nu‑şi încălca regimul, persoanele afectate de ortorexie citesc cu multă atenţie etichetele, refuză să ia masa în afara casei, deoarece nu mai au posibilitatea de a controla personal modul în care mîncarea a fost preparată.

Primul care a dat o definiţie acestui tip de tulburare a fost medicul american Steven Bratman, în 1997, el însuşi un fost ortorexic. Mulţi dintre cei afectaţi încep prin a renunţa la produsele pe bază de grîu şi la lactate, obsesia putînd merge pînă acolo încît se elimină treptat toate tipurile de alimente. În timp, dieta devine atît de strictă încît poate afecta sănătatea. Psihologul Deanne Jade, de la Centrul Naţional de Tulburări Alimentare din Marea Britanie, avertizează: „Cu cît dieta devine mai ciudată, cu atît mai probabil are un efect negativ asupra sănătăţii”. În cazul în care o persoană suferă de această afecţiune este recomandată apelarea la serviciile unui medic specialist, care va oferi consiliere bolnavului. În cadrul tratamentului, ţinînd cont de faptul că ortorexia se bazează pe o dietă eliminatorie, se va proceda la integrarea, în mod treptat, a anumitor alimente care pînă atunci au fost refuzate de bolnavi.