Microcreditarea în agricultură, salutată de CRPE

Centrul Roman de Politici Europene (CRPE) a publicat un comunicat prin care aproba noile modificari legislative in privinta acordarii de microcredite in agricultura.

Centrul Roman de Politici Europene (CRPE) saluta adoptarea Ordonantei de Urgenta 05/14/2012 privind unele masuri pentru dezvoltarea fermelor de familie si mai cu seama cea legata de crearea fondului de microcreditare. Adoptarea unor norme de implementare corecte si proactive ar asigura creditarea producatorilor mici si mijlocii din Romania.

CRPE a întreprins o serie de activități de cercetare în domeniul agriculturii, cu accent pe măsurile-cheie și politicile naționale ce trebuie ajustare ori reformate astfel încât să răspundă noilor provocări ale Pieței Agricole Comune.

Microcreditarea este una din verigile lipsa ale sistemului. Raportul CRPE „Solutii financiare din bani europeni pentru fermierii romani. Microcreditare si garantare” arata ca acest tip de finantare a agriculturii romanesti, prin intermediul institutiilor financiare non bancare (IFN), reprezinta una din cele mai viabile si necesare masuri.

De ce este nevoie de microcreditarea agriculturii?

Uniunea Europeana pune la dispozitia statelor membre o serie de instrumente de sprijin pentru absorbtia fondurilor structurale dedicate agriculturii.

In perioada 2007-2013 aproape 300 de astfel de instrumente financiare au fost utilizate in tarile UE, dintre care 43% au reprezentat fonduri de creditare, 36% fonduri de capital si 21% – fonduri de garantare.

Pana in momentul de fata, beneficiarii Programului de Dezvoltare Rurala din Romania au putut beneficia din acest meniu doar de garantiile acordate de Fondul de Garantare a Creditului Rural la imprumuturile bancare contractate. Multi nu au avut insa capacitatea de a accesa masurile din Planul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) – marea majoritate a micilor producatori, cu propriile nevoi de finantare a culturilor si a investitiilor. Sectorul bancar nu reuseste sa acopere nevoia de capitalizare a agriculturii mici si mijlocii din Romania.

Avantajele microcreditării implica costuri pe masura

Institutiile de micro-creditare au o prezenta fizica in teritoriu insemnata, iau decizii de creditare nu doar bazandu-se pe niste cifre intr-un bilant, ci deplasandu-se uneori in gospodaria omului, vorbind cu acesta, identificandu-i nevoile si perspectivele de rentabilitate ale investitiilor ce vor fi realizate. Insa aceste avantaje comporta costuri pe masura. IFN-urile de microcreditare se imprumuta de la institutiile financiare internationale la o rata a dobanzii de 8%, la care se adaugasi costurile operationale. De aici rezulta dobanzi de pana la 25%.

Ce trebuia schimbat – propunerile CRPE

CRPE considera asadar ca e necesara o politica publica care sa scada costul creditului oferit prin institutiile de microcreditare. Studiul CRPE recomanda o serie de masuri pe care statul ar putea sa le ia in scopul sprijinirii (micro)creditarii agriculturii in Romania pe urmatorul cadru financiar multianual 2014-2020.

Dintre acestea, amintim:

• Crearea unui fond de creditare dedicat in principal micro-finantarii, in care imprumuturile sa se deruleze atat prin institutii bancare cat si non-bancare;
• Subventionarea dobanzii la creditele de co-finantare a proiectelor implementate din fonduri europene, acordate atat de catre banci, cat si de institutii financiare non-bancare (micro-finantatori);
• Acceptarea de catre Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) a scrisorilor de confort emise de IFN-uri pentru fermierii care aplica pentru obtinerea de finantare nerambursabila;
• Acceptarea agajării către IFN-uria bunurilor cumparate prin FEADR la APDRP;
• Pentru ca pretul micro-creditelor sa fie mai redus, ar fi oportuna crearea unui fond de imprumut cu capital romanesc pentru IFN-uri, care ar inlatura astfel costurile legate de riscul valutar.

Recomandarile acestui raport au fost dezbatute in cadrul intalnirilor grupului de lucru inter-ministerial organizat de CRPE pe tema instrumentelor de inginerie financiara de sprijinire a creditarii micilor producatori si a formelor de asociere agricola. Din acest grup fac parte reprezentanti din MinisterulAgriculturii si Dezvoltarii Rurale, Ministerul Afacerilor Externe (Directia Uniunea Europeana), Ministerul Finantelor Publice, Fondul de Garantare a Creditului Rural.

Raportul a aparut in cadrul programului-pilot „Dezvoltare rurala prin antreprenoriat si asociere”, o initiativa a Romanian – American Foundation, care, impreuna cu organizatii cu expertiza in dezvoltare economica ruralasi facilitare comunitara, vizeaza crearea de structuri asociative agricole cu scop economic functionale si sustenabile in patru zone geografice diferite din Romania.

Ce se schimba prin recenta OUG destinata fermierilor?

La scurt timp dupa dezbaterea acestui raport in cadrul grupului de lucru inter-ministerial, care a reunit si experti din sectorul privat si societatea civila, Ministerul Agriculturii a anuntat ca a decis, prin OUG 05/14/2013 privind unele masuri pentru dezvoltarea fermelor de familie, ca va constitui un fond pentru acordarea de microcredite in agricultura.

Din acest fond fermierii vor putea primi pana la 75.000 euro pentru cofinantarea fermelor de familie, maxim 15.000 euro pentru investitii care nu sunt eligibile prin Programul National de Dezvoltare Rurala si cel mult 25.000 euro pentru infiintarea productiei agricole. La acest fond vor avea acces atat institutii bancare, cat si non-bancare, carora Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale la va aloca sume din fond pe baza unor conventii de lucru.