Metodologia a fost aprobată! Stabilirea normelor de venit în agricultură (creșterea animalelor, apicultură)

| Politici agricole | de

Actualizat: 10 august 2019

Etichete: ,

În Monitorul Oficial 320 din 30.04.2014 a fost publicată metodologia pentru stabilirea normelor de venit utilizate la impunerea veniturilor obţinute din creşterea şi exploatarea animalelor/familiilor de albine.

Art. 1. –

(1) Pentru speciile şi categoriile de animale prevăzute la art. 72 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, normele de venit se propun la nivelul fiecărui judeţ, în funcţie de valoarea producţiei animale şi de cheltuielile efectuate pe parcursul unui an calendaristic, pentru obţinerea producţiei.

(2) Cheltuielile efectuate pe parcursul unui an calendaristic şi valoarea producţiei animale anuale se determină diferenţiat, în funcţie de specia de animale, în baza preţurilor medii stabilite pentru anul fiscal pentru care se propune norma de venit.

Art. 2. – Pentru vaci şi bivoliţe, cheltuielile şi modul de calcul al acestora sunt următoarele:

a) costul furajelor în perioada de stabulaţie:

(i) se stabileşte necesarul de consum care va acoperi necesarul de întreţinere şi necesarul de producţie pe zi în perioada de stabulaţie a efectivului de vaci şi/sau bivoliţe, exprimat în unităţi nutritive, denumite în continuare UN, conform cerinţelor nutriţionale care vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale;

(ii) numărul de UN calculate se înmulţeşte cu numărul de zile de stabulaţie, cuprins între 180-210 zile, în funcţie de zonă, iar rezultatul se înmulţeşte cu 1,5. Înmulţirea cu 1,5 se face pentru a adăuga la consumul de furaje al vacilor/bivoliţelor consumul de furaje al tineretului aferent – estimat la 50% din cel al animalelor adulte;

(iii) numărul de UN stabilit conform pct. 2 se înmulţeşte cu preţul pe UN stabilit în funcţie de structura raţiei şi preţul furajelor din care este alcătuită raţia. Structura standard a raţiei furajere luată în calcul pentru vaci/bivoliţe cu producţii de până la 3.500 l lapte este formată din 25-35% fibroase şi grosiere, 30-40% suculente şi 25-35% concentrate, în echivalent UN. Cantităţile de furaje pentru asigurarea necesarului de UN se stabilesc în conformitate cu compoziţia nutritivă a furajelor care va fi aprobată prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale;

(iv) preţul pe kg al furajelor din care este alcătuită raţia se stabileşte conform preţului mediu anual pe piaţa locală;

b) cheltuielile în perioada de păşunat, până la 25% din costul furajelor în perioada de stabulaţie;

c) alte cheltuieli, respectiv energie, carburanţi, echipamente şi altele asemenea, până la 15% din costul furajelor.

Art. 3. – Pentru vaci şi bivoliţe, veniturile se stabilesc pe baza:

a) producţiei medii de lapte la nivel judeţean pe ultimii 3 ani, care se înmulţeşte cu preţul mediu de valorificare a producţiei estimat pentru anul în curs;

b) valorii la înţărcare a viţeilor; greutatea la înţărcare, estimată la 80 kg, se înmulţeşte cu preţul mediu pe kg estimat pentru anul în curs;

c) valorii animalelor reformate; se estimează un procent de reformă de 20% şi o greutate vie a animalelor reformate de 400 kg. Valoarea animalelor reformate se stabileşte prin înmulţirea greutăţii vii cu preţul mediu pe kg estimat pentru anul în curs.

Art. 4. – Norma de venit se obţine prin diferenţa dintre venituri şi cheltuieli şi se aplică tuturor crescătorilor de vaci/bivoliţe din judeţ.

Art. 5. – Pentru oi şi capre, cheltuielile şi modul de calcul al acestora sunt următoarele: a) costul furajelor în perioada de stabulaţie:

(i) se stabileşte necesarul de consum care va acoperi necesarul de întreţinere şi necesarul de producţie pe zi în perioada de stabulaţie al efectivului de oi şi/sau capre, exprimat în UN, conform cerinţelor nutriţionale care vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale;

(ii) numărul de UN calculate se înmulţeşte cu numărul de zile de stabulaţie, cuprins între 150-180 zile, în funcţie de zonă, iar rezultatul se înmulţeşte cu 1,2. Înmulţirea cu 1,2 se face pentru a adăuga la consumul de furaje al oilor/caprelor consumul de furaje al berbecilor/ţapilor şi tineretului aferent – estimat la 20% din cel al animalelor adulte;

(iii) numărul de UN stabilit conform pct. 2 se înmulţeşte cu preţul pe UN stabilit în funcţie de structura raţiei şi preţul furajelor din care este alcătuită raţia. Structura standard a raţiei furajere luată în calcul pentru oi/capre este formată din cca. 40-50% fibroase şi grosiere, 15-25 % suculente şi 25-35% concentrate, în echivalent UN.

Cantităţile de furaje pentru asigurarea necesarului de UN se stabilesc în conformitate cu compoziţia nutritivă a furajelor care va fi aprobată prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale;

(iv) preţul pe kg al furajelor din care este alcătuită raţia se stabileşte conform preţului mediu anual pe piaţa locală; b) cheltuielile în perioada de păşunat, respectiv până la 10% din costul furajelor în perioada de stabulaţie.

Art. 6. – Pentru oi şi capre, veniturile se stabilesc pe baza: a) producţiei medii de lapte şi lână la nivel judeţean pe ultimii 3 ani, care se înmulţeşte cu preţul mediu de valorificare a producţiei estimat pentru anul în curs; b) valorii la înţărcare a mieilor şi iezilor; greutatea la înţărcare, estimată la 12 kg, se înmulţeşte cu preţul mediu pe kg estimat pentru anul în curs; c) valorii animalelor reformate; se estimează un procent de reformă de 20% şi o greutate vie a animalelor reformate de 60 kg. Valoarea animalelor reformate se stabileşte prin înmulţirea greutăţii vii cu preţul mediu pe kg, estimat pentru anul în curs.

Art. 7. – Norma de venit se obţine prin diferenţa dintre venituri şi cheltuieli şi se aplică tuturor crescătorilor de oi/capre din judeţ.

Art. 8. –

(1) Pentru păsările de curte, norma de venit se calculează pentru deţinătorii de păsări de curte cu efective mai mari de 100 de capete. Considerăm o pondere de 60% din efectiv pentru producţia de ouă şi 40% din efectiv pentru producţia de carne.

(2) Pentru păsările de curte, cheltuielile şi modul de calcul al acestora sunt următoarele:

a) cheltuieli cu achiziţionarea materialului genetic, pui hibrizi pentru carne de o zi, respectiv puicuţe ouătoare la vârsta de 16 săptămâni, pentru populare. Preţul materialului genetic achiziţionat este cel practicat de către societăţile avicole producătoare deţinătoare de material pentru reproducţie, respectiv părinţi rase grele şi părinţi pentru hibrizi ouă;

b) cheltuieli cu furajele combinate achiziţionate de la o fabrică de nutreţuri combinate autorizată, conform reţetelor pentru puii de carne, respectiv reţetelor pentru găini ouă consum, astfel:
(i) reţetă start de creştere 0-4 săptămâni cu 23% proteină brută digestibilă, denumită în continuare PBD, şi care reprezintă 35% din cantitatea de furaj consumată în perioadă; (ii) reţetă de continuare şi finisare, 4-7 săptămâni, cu 20% PBD, care reprezintă 65% din cantitatea de furaj consumată în perioadă;
(iii) reţetă furaj pentru găini outoare;

c) alte cheltuieli, respectiv energie, carburanţi echipamente şi altele asemenea, ce reprezintă maximum 10% din costul furajelor.

Art. 9. – Pentru păsările de curte, veniturile se stabilesc pe baza: a) valorii producţiei de carne realizate la vârsta de 49 de zile, greutatea medie de livrare fiind de 2 kg; b) valorii producţiei de ouă realizate pe an, precum şi a valorii găinilor ouătoare reformate după un ciclu de producţie.

Art. 10. – Norma de venit se obţine prin diferenţa dintre venituri şi cheltuieli şi se aplică tuturor crescătorilor de păsări de curte din judeţ.

Art. 11. – Pentru porci la îngrăşat, cheltuielile şi modul de calcul al acestora sunt următoarele:

a) cheltuieli cu achiziţionarea purceilor înţărcaţi, la greutatea de 15-20 kg, la un preţ de achiziţie pe kg practicat de unităţile producătoare;

b) cheltuieli cu furajele combinate achiziţionate de la o fabrică de nutreţuri combinate autorizată la preţul pe kg practicat de către aceasta care variază în funcţie de reţetă. Se vor folosi două reţete, şi anume: reţetă de creştere 15-30 kg cu 18% PBD, cu un consum specific de 2,6 kg/kg spor; reţetă de finisare 30-110 kg, cu un consum specific mediu de 3,0 kg/kg spor, 14% PBD. Reţeta de creştere reprezintă 14% din total consum furaje, reţeta de finisare reprezintă 86% din consum;

c) alte cheltuieli, respectiv energie, carburanţi echipamente şi altele asemenea, ce reprezintă maximum 10% din costul furajelor.

Art. 12. – Pentru porcii la îngrăşat, veniturile se stabilesc pe baza valorii producţiei de carne realizate, greutatea medie de livrare fiind de 110 kg, în funcţie de preţul estimat pentru anul în curs.

Art. 13. – Norma de venit se obţine prin diferenţa dintre venituri şi cheltuieli şi se aplică tuturor crescătorilor de porci la îngrăşat din judeţ.

Art. 14. –

(1) Pentru familiile de albine, norma de venit se stabileşte în funcţie de valoarea producţiei de miere şi a altor produse apicole şi de cheltuielile efectuate pe parcursul unui an calendaristic.

(2) Valoarea producţiei de miere reprezintă rezultatul exprimat în lei/familia de albine, obţinută din înmulţirea producţiei medii exprimate în kg miere obţinută pentru fiecare familie de albine, pe cei 3 ani precedenţi anului fiscal de realizare a venitului, cu preţul mediu exprimat în lei/kg, pe cei 3 ani precedenţi anului fiscal de realizare a venitului.

(3) Valoarea altor produse apicole reprezintă maximum 8% din valoarea producţiei de miere.

(4) Cheltuielile efectuate pe parcursul unui an calendaristic cuprind, după caz, următoarele:

a) cheltuieli pe familia de albine, exprimate în lei/familia de albine, efectuate pentru achiziţionarea de medicamente, zahăr, suplimente nutritive şi biostimulatori, faguri, motorină pentru deplasarea în pastoral, cutii de stupi sau componente ale acestora;

b) alte cheltuieli, respectiv taxă drumuri, taxă treceri Bac, impozit mijloc de transport stupi şi altele asemenea, care reprezintă maximum 20% din cheltuielile prevăzute la lit. a).

Art. 15. – Norma de venit exprimată în lei/familia de albine se obţine prin diferenţa dintre valoarea producţiei de miere şi a altor produse apicole şi cheltuielile efectuate şi se aplică tuturor crescătorilor de albine din judeţ.

Care este opinia ta?

Pe acelasi subiect:

FORUM

07.05.2019 - 10:05
Bejan gheorghe spune: As dori sa imi spuneti informatii despre abatorul dumneavoastra raspunde

28.04.2019 - 5:20
Nelu spune: Intr. O livada de 7 ha de par am pus 3000 cutii ieftine din plastic, de culoare albastra, 1l capacitate, pe care le. Am umplut cu apa in care am pus lenor pentru rufe, cu mirosuri de diferite flori, Cutiile din plastic folosite la ciuperci, se gasesc in comert, la pretul de 200 lei, 900 cutii. In primul an am pescuit aprox. 40.000 gandaci parosi. In al doilea an s. Au redus la 2 sau 3000 pentru ca nu a mai avut cine depune oua in sol si nu s. Au mai inmultit. Sper ca anul urmator sa fie inttr. Un numar care nu conteaza. Solutia este deci reducerea an de an a populatiei de gandaci pana la disparitia lor, alta solutie nu exista. Daca sint prea multi, intr. Un an culesul manual poate da roade. Succes, merita incercat, eu i. Am invins, la 30 ha livada, sunt atat de putini ca nu conteaza. M. A costat 600 lei caserolele 60 lei lenor si salariul a 3 oameni timp de 2 zile raspunde

19.02.2019 - 8:01
Anonim spune: Carcasa de iepure,pentru cei interesati 0760510528 raspunde

03.01.2019 - 3:00
DIANA spune: BUNA Am si eu cativa urechiati dc as avrea unde sa ii vand as axtinde numarul lor ,imi poate oferi cineva detaliile necesare ? raspunde

21.11.2018 - 11:39
Popescu Emilian spune: Parerea mea este ca, fiind o cultura mai putin cunoscuta suprafetele vor fi restranse si pe piata nu se vor cauta. Apropo de suprafete, in zona Oltenieii si in mod special in zona Dabuleni ,unde conditile pedo-climatice sunt favorabile cultivarii, la ce suprafete s-a ajuns? Multumim! raspunde

28.05.2018 - 12:51
Nagy Gabriel spune: Bună. Ma numesc Gabriel și am încercat cu spirt și nu are efect, dacă aveți și alta metoda va rog să-mi spuneți. Mulțumesc mult. raspunde