Ing. Gheorghe Bora: Cum ne pregătim pentru un nou an agricol?

| Vegetal | de

Actualizat: 10 august 2019

Etichete: ,

Susţinând că oricine se pricepe la cultivarea pământului este o mare greşeală. Este adevărat că trăind în mediul rural şi profitând de Legea nr. 18/1991, ni se pare foarte uşor a avea pământ şi a ne considera agricultori. A ara şi a semăna nu înseamnă mare lucru; dacă nu gândim tehnologic, obţinem producţii mici şi slab calitative. Adevăraţii agricultori trebuie să cunoască, să aleagă acele variante de tehnologie adecvate condiţiilor naturale concrete locale şi economice pentru fermier.

Suntem în perioada reluării unui nou ciclu de producţie agricolă

Necesitatea de a obţine recolte mai mari şi economice la hectar înseamnă a şti să stabilim corect soiul sau hibridul cultivat, densitatea optimă, planta premergătoare, epoca de semănat, dozele optime de îngrăşăminte, modul de efectuare corectă al tratamentelor fitosanitare, felul şi numărul lucrărilor de întreţinere a culturilor şi urmărirea realizării de rezultate economice cât mai favorabile prin folosirea de resurse disponibile la un preţ de cost cât mai scăzut şi o valorificare cât mai bună.

Necesitatea şi posibilitatea alegerii tehnologiilor este dată de caracterul dinamic al factorilor de producţie cum ar fi: apariţia de noi soiuri, certificate, mai productive, mai rezistente la secetă, boli, cu parametri calitativi superiori; de apariţia unor mijloace tehnice mai performante, mai fiabile; apariţia de noi sortimente de îngrăşăminte, pesticide, mai puţin poluante, mai active sau cu un spectru mai larg de acţiune şi nu în ultimul rând nivelul resurselor financiare şi cel al forţei de muncă de care dispunem.

La rândul lor toate acestea se află în permanenţă schimbare, în fiecare există un element tehnic care se impune în procesul de producţie, care apoi crează o altă tehnologie. Alegerea celei mai potrivite tehnologii reprezintă o activitate de cunoaştere şi de coordonare de care depinde în mare măsură rezultatele economice.

Decizia pentru ce tehnologie aplicăm, revine fermierului şi prin această decizie trebuie să-şi răspundă la următoarele întrebări:

1. Ce producem? ţinând cont de destinaţia producţiei (consum, industrializare, seminţe sau furaje);
2. Cât producem? la unitatea de suprafaţă şi cantitatea totală dintr-un produs;
3. Cum producem? care sunt lucrările ce trebuiesc făcute, cu ce mijloace tehnice şi la ce termene sunt realizate producţiile;
4. Cu cât producem? adică cum fundamentăm economic consumul de resurse şi mai ales dacă ceea ce am obţinut ne aduce profit sau nu. În fiecare an este altfel pentru că elementele tehnice şi economice se schimbă datorită caracterului lor dinamic şi acest lucru impune alegerea tehnologiei optime care să-mi răspundă întrebărilor de mai sus.

Arătura, ca lucrare de bază a solului, favorizează o serie de procese cum sunt: acumularea şi circulaţia apei în sol, refacerea structurii şi a proceselor de nitrificare. Calitatea arăturilor hotăreşte ulterior şi calitatea patului germinativ, răsărirea şi densitatea plantelor, care apoi se vor reflecta în nivelul recoltelor.

De exemplu: optimizarea lucrărilor de pregătire a terenului se poate realiza prin modalitatea de efectuare a arăturii, adâncimea acesteia, numărul de lucrări de pregătire a patului germinativ sau de întreţinere a culturilor. Dar influenţa adâncimii arăturii trebuie analizată şi după criteriul fizic, economic şi energetic.

Pentru a evita efctuarea cu greşeli a lucrărilor solului reamintesc câteva aspecte negative:

  • efectuarea lucrării la umiditatea prea ridicată sau prea scăzută cu frecvente intervenţii ulterioare ce necesită consum energetic mare şi distruge structura solului;
  • executarea lucrării la adâncimi necorespunzătoare, nu se prectică alternanţa adâncimii de lucru;
  • se lucrează cu utilaje necorespunzătoare, neadecvate şi nereglate;
  • nu sunt bine încorporate resturile vegetale;
  • pe pante se lucrează din deal în vale şi nu pe curbe de nivel, nu prevenim erodarea solului;
  • nu se face nivelarea terenului înainte de aplicarea îngrăşămintelor, a ierbicidelor;
  • nu se ară imediat după recoltarea culturii premergătoare;
  • nu se respectă adâncimea şi uniformitatea de lucru, apar greşuri, rigole, porţiuni nelucrate;
  • primăvara prin lucrări energice favorizăm pierderea apei şi distrugerea patului germinativ;

Marea majoritate a arăturilor se fac în iarnă-primăvară, cu repercursiuni asupra nivelului recoltelor şi efecte economice negative pentru fermier.

În tehnologia unei culturi agricole ponderea ridicată referitor la consumul de energie pe unitatea de suprafaţă revine lucrărilor de pregătire a terenului (45 – 60 %) şi din acestea aratul consumă cea mai mare cantitate de energie mecanică 35 % din totalul de energie necesară lucrărilor agricole. Adâncimea şi tipul de lucrare aplicat solului variază în funcţie de cultură. Succesiunea culturilor în timp şi spaţiu (asolamentul) are drept scop aplicarea în complex a tuturor măsurilor de creştere a producţiei, de ameliorare a solului şi de conservare a lui. Necesitatea asolamentului este mereu actuală şi din punctul de vedere al folosirii eficiente a energiei mecanice.

Arătura trebuie executată imediat după recoltarea plantei premergătoare, cu cât se întârzie, cu atât producţia va scădea, iar consumul de energie va creşte pe măsură ce solul se usucă.

Lucrarea de arat trebuie să aibă drept obiectiv:

  • realizarea unui strat arabil cu proprietăţi fizice bune, datorită răsturnării, mărunţirii, afânării sau tasării după caz;
  • îmbunătăţirea regimului substanţelor nutritive din sol prin activizarea proceselor biochimice;
  • combaterea buruienilor şi a unor boli şi dăunători la plantele cultivate;
  • încorporarea în sol a resturilor organice şi a îngrăşămintelor;
  • crearea unor condiţii optime pentru încorporarea seminţelor la adâncimea dorită la semănat;

Autor: ing. Gheorghe Bora

Care este opinia ta?

Pe acelasi subiect:

FORUM

06.11.2019 - 2:32
Georgi spune: Am si eu o mica ferma de iepuri mat interesa cit oferiți pe kg si ce rase cumpărați sa ma contactati 0754431439 raspunde

07.05.2019 - 10:05
Bejan gheorghe spune: As dori sa imi spuneti informatii despre abatorul dumneavoastra raspunde

28.04.2019 - 5:20
Nelu spune: Intr. O livada de 7 ha de par am pus 3000 cutii ieftine din plastic, de culoare albastra, 1l capacitate, pe care le. Am umplut cu apa in care am pus lenor pentru rufe, cu mirosuri de diferite flori, Cutiile din plastic folosite la ciuperci, se gasesc in comert, la pretul de 200 lei, 900 cutii. In primul an am pescuit aprox. 40.000 gandaci parosi. In al doilea an s. Au redus la 2 sau 3000 pentru ca nu a mai avut cine depune oua in sol si nu s. Au mai inmultit. Sper ca anul urmator sa fie inttr. Un numar care nu conteaza. Solutia este deci reducerea an de an a populatiei de gandaci pana la disparitia lor, alta solutie nu exista. Daca sint prea multi, intr. Un an culesul manual poate da roade. Succes, merita incercat, eu i. Am invins, la 30 ha livada, sunt atat de putini ca nu conteaza. M. A costat 600 lei caserolele 60 lei lenor si salariul a 3 oameni timp de 2 zile raspunde

19.02.2019 - 8:01
Anonim spune: Carcasa de iepure,pentru cei interesati 0760510528 raspunde

03.01.2019 - 3:00
DIANA spune: BUNA Am si eu cativa urechiati dc as avrea unde sa ii vand as axtinde numarul lor ,imi poate oferi cineva detaliile necesare ? raspunde

21.11.2018 - 11:39
Popescu Emilian spune: Parerea mea este ca, fiind o cultura mai putin cunoscuta suprafetele vor fi restranse si pe piata nu se vor cauta. Apropo de suprafete, in zona Oltenieii si in mod special in zona Dabuleni ,unde conditile pedo-climatice sunt favorabile cultivarii, la ce suprafete s-a ajuns? Multumim! raspunde