Infiintarea culturilor de legume direct in camp

| Legume, Vegetal | de

Actualizat: 10 august 2019

Etichete: , , , , ,

dezvoltarea-plantelorUnele specii de legume, în condiţiile de la noi din ţară, se cultivă exclusiv prin semănat direct în câmp, altele exclusiv prin intermediul răsadului. Există şi o a treia grupă care uneori se cultivă prin semănat direct, iar alteori prin răsaduri. Speciile legumicole care se cultivă exclusiv prin semănat direct în câmp sunt: spanacul, mazărea, fasolea, morcovul, pătrunjelul, păstârnacul, ridichea, sfecla de masă, cicoarea, bamele, mărarul, leuşteanul, cimbrul.

Speciile legumicole care se cultivă în mod obişnuit prin semănat di­rect şi numai ocazional prin răsaduri sunt: castravetele, pepenii, dovle­celul, ceapa, salata, tomatele pentru industrializare.

Prin perfecţionarea tehnologiei de semănat bob cu bob şi prin gene­ralizarea combaterii buruienilor cu erbicide se tinde la extinderea semă­natului direct la specii care se cultivă obişnuit prin răsad cum ar fi ceapa, tomatele, varza etc.

Epoca de semănat la plantele legumicole este determinată de particu­larităţile agrobiologice ale speciilor (temperatura de germinare a semin­ţelor, reacţia termo şi fotoperiodică) şi condiţiile climatice ale zonei de cultură, dar şi de considerente economice, dintre care cel mai important este termenul de livrare a producţiei, în funcţie de consum.

La unele specii legumicole ca morcovul, ceapa, spanacul, mazărea, semănatul se poate face chiar înainte de a se realiza temperatura de ger­minare, deoarece seminţele rămân în sol fără să se altereze, în schimb la fasole, castravete , pepeni, seminţele se alterează uşor dacă rămân prea mult timp în sol fără să germineze. Semănatul legumelor în câmp se poate face primăvara, vara şi toamna.

Epoca de primăvară cuprinde mai multe urgenţe, în funcţie de cerinţele faţă de temperatură:

urgenţa întâi (mustul zăpezii), când temperatura solului în zona de îngropare a seminţelor atinge 2-3°C şi acesta s-a zvântat suficient, semănându-se spanacul, salata, mazărea, pătrunjelul, morcovul, ceapa, mărarul şi ridichile de lună; calendaristic corespunde primei jumătăţi a lunii martie;

urgenţa a doua, când în sol în zona de îngropare a seminţelor tem­peratura ajunge la 5-6°C, semănându-se sfecla si cimbrul; calendaristic corespunde sfârşitului lunii martie şi începutul lunii aprilie;

urgenţa a treia, când temperatura soiului se ridică la 8-1O°C, semănându-se fasolea şi tomatele; calendaristic corespunde decadei a doua a lunii aprilie;

urgenţa a patra, când temperatura solului în zona de îngropare a seminţelor atinge 14-3 5°C, semănându-se castravetele, pepenii galbeni, pepenii verzi, dovlecelul şi bârnele. Calendaristic corespunde decadei a doua a lunii mai.

Epoca de vară are două urgenţe:

urgenta I, iunie – 15 iulie, când se seamănă ridichile de iarnă, sfe­cla roşie, castraveţii pentru conserve, fasolea;

urgenţa a II-a, 10-15 august când se seamănă spanacul şi salata pen­tru recoltare în toamnă.

Epoca de toamnă are două urgenţe:

urgenţa întâi – 15 septembrie – 10 octombrie, când se seamănă spanac şi salată pentru cultura extratimpurie de primăvară;

urgenţa a doua, în pragul iernii, luna noiembrie, când se seamănă ceapa şi morcovul.

In funcţie de cerinţele de consum şi de necesităţile de aprovizionare ritmică a fabricilor de conserve, la unele culturi se seamănă eşalonat în mai multe etape sau chiar în mai multe epoci (ex. mazăre, fasole, tomate pentru industrializare).

Metodele de semănat folosite la culturile de legume sunt următoarele: prin împrăştiere, în rânduri şi în cuiburi.

La stabilirea metodelor de semănat se ţine seama de asigurarea den­sităţii optime de plante la unitatea de suprafaţă, cât şi de spaţiul necesar efectuării lucrărilor de întreţinere şi recoltare.

Semănatul prin împrăştiere nu se practică decât sporadic, pe suprafeţe restrânse la unele culturi legumicole şi anume la cele care au perioadă scurtă de vegetaţie, nu se prăşesc şi nu se răresc ca: spanac, ridichi de lună, arpagic.

Semănatul în rânduri se practică la toate culturile de legume. Are ca avantaje: repartizarea uniformă a seminţelor în sol, economic de sămânţă de 20-40%, întreţinerea mai uşoară a culturilor, mecanizarea praşitului şi a altor lucrări de întreţinere şi recoltare, irigarea pe brazde etc.

Semănatul în rânduri echidistante se face atât pe teren plan, cât şi pe teren modelat, la speciile care se cultivă la distanţe mai mari (sfeclă, fasole-fig.l 0.2).

Semănatul în benzi este o variantă a metodei de semănat în rânduri echidistante. în bandă se seamănă 2-6 rânduri apropiate, între benzi se lasă distante mai mari, care permit deplasarea tractorului pentru exe­cutarea lucrărilor de îngrijire si recoltare. Această metodă se practică pen­tru culturile cu densitate mare la unitatea de suprafaţă (morcov, ceapă).

Semănatul în cuiburi se face la acele culturi care necesită distante mai mari atât între rânduri, cât şi între plante pe rând, cum ar fi castraveţii, pepenii verzi, pepenii galbeni, dovlecelul şi fasolea urcătoare.

La semănatul în cuiburi se distribuie, de obicei, un număr mai mare de seminţe într-un cuib (4-5), urmând ca după răsărire plantele să se rărească lăsându-se cele mai bine dezvoltate şi sănătoase.

Care este opinia ta?

Pe acelasi subiect:

FORUM

05.03.2020 - 12:35
Anonim spune: Sunt foarte interesat de ceea ce oferiți și aș aprecia un apel pentru mai multe informații. Numarul meu este 0905286325 raspunde

14.02.2020 - 12:14
Anonim spune: Sunt foarte interesat de ceea ce oferiți și aș aprecia un apel pentru mai multe informații. Numărul meu este 0905287606. raspunde

25.01.2020 - 5:00
Anonim spune: Am pus feromoni si i -am atras din toata pasunea.De cinci ani nj ne ramane un fruct ña livada .Cu insecticid mor dupa ce mananca florile chimizate.Jale fac !!! raspunde

06.11.2019 - 2:32
Georgi spune: Am si eu o mica ferma de iepuri mat interesa cit oferiți pe kg si ce rase cumpărați sa ma contactati 0754431439 raspunde

07.05.2019 - 10:05
Bejan gheorghe spune: As dori sa imi spuneti informatii despre abatorul dumneavoastra raspunde

28.04.2019 - 5:20
Nelu spune: Intr. O livada de 7 ha de par am pus 3000 cutii ieftine din plastic, de culoare albastra, 1l capacitate, pe care le. Am umplut cu apa in care am pus lenor pentru rufe, cu mirosuri de diferite flori, Cutiile din plastic folosite la ciuperci, se gasesc in comert, la pretul de 200 lei, 900 cutii. In primul an am pescuit aprox. 40.000 gandaci parosi. In al doilea an s. Au redus la 2 sau 3000 pentru ca nu a mai avut cine depune oua in sol si nu s. Au mai inmultit. Sper ca anul urmator sa fie inttr. Un numar care nu conteaza. Solutia este deci reducerea an de an a populatiei de gandaci pana la disparitia lor, alta solutie nu exista. Daca sint prea multi, intr. Un an culesul manual poate da roade. Succes, merita incercat, eu i. Am invins, la 30 ha livada, sunt atat de putini ca nu conteaza. M. A costat 600 lei caserolele 60 lei lenor si salariul a 3 oameni timp de 2 zile raspunde