Industria zahărului românesc funcţionează la 60%. De ce se închid fabricile şi de ce a crescut preţul zaharului
În anii ’90 în România erau 33 de fabrici de zahăr, iar la sfârşitul lui 2009 mai erau doar nouă, potrivit datelor Ministerului Agriculturii, dintre care una (Zahărul Bod) a intrat în insolvenţă, dar îşi continuă activitatea. „Numărul fabricilor de zahăr a scăzut şi din cauza privatizărilor nereuşite sau a decapitalizărilor de după 1990”, explică Ioan Armenean, preşedinte al Asociaţiei Române a Producătorilor de Zahăr din Sfeclă (ARPZS).
„Multe din fabricile care s-au închis aveau şi un nivel tehnic scăzut, erau făcute cu ajutorul unor componente de proastă calitate şi erau şi ineficiente din punct de vedere energetic”, povesteşte Armenean, care este şi director al fabricii Zahărul Luduş.
De cealaltă parte, singurele fabrici care au rezistat au fost cele cumpărate de investitori străini care au „injectat” milioane de euro în utilaje şi retehnologizări, iar rezultatele sunt afaceri de peste 160 mil. euro anual, cum se în tâmplă în cazul grupului austriac Agrana, care deţine centre de producţie de zahăr la Buzău şi Roman şi o fabrică de amidon la Ţăndărei.
„Aşa au rezistat pe piaţă Oradea, Luduş, Roman sau Buzău. Fabrica din Bod, care are acum probleme, are capital românesc”, afirmă Armenean, citat de ZF.ro.
Pe acelasi subiect:
- De ce plătesc românii cel mai scump zahăr din estul Europei
- Austriecii de la Agrana produc aproape jumătate din sfecla de zahăr românească
- Fabrica de Zahăr Bod, intrată în insolvenţă, contestă aproape jumătate din datorii
- Industria zahărului din Republica Moldova, în pericol
- Republica Moldova: Majorarea TVA pentru producătorii de zahăr ar putea genera pierderi de 250 mil. lei