Hotărâre pentru aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a guvernului nr. 64/2013 privind înfiinţarea şi acreditarea fondurilor mutuale pentru gestionarea riscurilor în agricultură şi acordarea de compensaţii financiare membrilor pentru pierderile economice cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor sau de un incident de mediu

| Actualitate, Intern | de

Etichete: , ,

Ministerul Agriculturii a publicat, joi, proiectul de HOTĂRÂRE pentru aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a guvernului nr. 64/2013 privind înfiinţarea şi acreditarea fondurilor mutuale pentru gestionarea riscurilor în agricultură şi acordarea de compensaţii financiare membrilor pentru pierderile economice cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor sau de un incident de mediu.

icon_pdf hotarare-aprobare-nm-fond-mutual-update-25.07.2013

despagubiri-fermieri-fond-mutual-norme-metodologice

Norme metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului
nr. 64/2013 privind înfiinţarea şi acreditarea fondurilor mutuale pentru gestionarea
riscurilor în agricultură şi acordarea de compensaţii financiare membrilor pentru pierderile
economice cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor sau de un incident de mediu
Cap. I. Organizarea şi funcţionarea fondului mutual
Art. 1. (1). Fondurile mutuale înfiinţate potrivit prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului
nr. 64/2013, au ca unic obiect de activitate acordarea de compensaţii financiare fermierilor afiliaţi,
pentru pierderile economice cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor sau de un incident de
mediu si se organizează ca structură tehnică si de coordonare la nivel central cu 8 centre regionale
fără personalitate juridică in subordine, a căror denumire şi arondare judeţeană este prezentată în
Anexa nr.1 la prezentele Norme metodologice
(2) Fondurile mutuale înfiinţate şi acreditate sunt responsabile pentru întregul teritoriu naţional şi
pentru ansamblul activităţilor agricole definite de articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009
din 19 ianuarie 2009 care stabileşte activităţile agricole privind normele comune pentru sistemele
de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de stabilire a anumitor
scheme de sprijin pentru agricultori.
(3) Fondurile mutuale înfiinţate trebuie să aibă o secţiune comună şi secţiuni specializate care
acoperă una sau mai multe lanţuri de producţie separate si pierderile acestora cauzate de
evenimente de risc neasigurabile. Fiecare secţiune specializată va fi coordonată de un responsabil
tehnic ales sau numit de către Consiliul director, va tine evidenta financiar-contabilă proprie si va
fi reprezentată in cadrul consiliului director al fondurilor mutuale.
(4) Fondurile mutuale acorda compensatii financiare membrilor atat din resursele financiare ale
sectiunii comune, cat si din sectiunile financiare ale sectiunilor specializate, cu excepţia cazului în
care există dispoziţii contrare stabilite prin statutele proprii sau regulamentele interne de
organizare şi funcţionare. Compensaţiile financiare vor fi stabilite in functie de resursele financiare
existente si decizia consiliului director.
(5) Crearea sau modificarea oricărei secţiuni specializate în cadrul fondurilor mutuale se supune
aprobării consiliului director al acestora.
Art. 2. Resursele financiare ale fondurilor mutuale sunt asigurate în conformitate cu prevederile
pct. 5 al art. 71 din Regulamentul CE nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 şi art. 11 alin
(2) din OUG 64/2013.
Art.3.(1) Capitalul de bază al fondurilor mutuale este constituit din:
a. Contributiile membrilor pentru secţiunea comună,
b. Contributiile membrilor pentru secţiunile specializate,
c. Contributiilor formelor asociative specifice filierelor de produs stabilite de consiliul director.
(2) Modalitatea de calcul a fiecarei contributii si nivelul acestora se vor stabili de către consiliul
director al fondurilor mutuale.
Art. 4. Fondurile mutuale nu pot recurge la împrumuturi comerciale cu scopul de a plăti
compensaţii financiare decât pentru sumele reprezentând cel mult trei ani de contributii (la
sectiunea comuna si sectiunile specializate) şi pentru o durată de la un an la cinci ani.
Art. 5. Fondurile mutuale acordă compensaţii financiare fermierilor pentru pierderile economice
determinate de bolile animalelor şi organismele de carantină dăunătoare plantelor prevăzute în HG
563/2007 cu modificarile si completarile ulterioare, de alte organisme daunatoare plantelor care se
aproba prin Ordin al Ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, după caz, al caror nivel este
insusit de fondurile mutuale, precum şi pierderilor economice determinate de un incident de mediu
conf.art.11 alin. (1) din OUG nr.64/2013 sau cauzate de evenimente de risc neasigurabile, in limita
resurselor financiare ale fondurilor mutuale si cu aprobarea consiliului director.
Art. 6. În aplicarea prevederilor art.10 din OUG 64/2013 fondurile mutuale vor stabili prin statut
modalitatea de alocare si transfer a resurselor financiare intre secţiunea comună și secţiunile
specializate ale acestora.
Art. 7. – Fondurile mutuale acorda compensatii financiare numai membrilor care au contributiile
stabilite la art.3. achitate la zi, pe baza angajamentului acestora de a ceda fondurilor mutuale
dreptul legal de recuperare-cesionare potrivit prevederilor art. 71 alin . 11 din Reg. CE nr. 73-2009
cu modificările şi completarile ulterioare.
Art. 8. MADR dupa acreditarea fondurilor mutuale monitorizeaza activitatea acestora efectuand
audit anual in vederea verificarii respectarii conditiilor de acreditare. Acreditarea poate fi retrasa
temporar/definitiv. In conditiile retragerii definitive ale acreditarii fondul poate restitui parte din
compensaţiile financiare încasate in conf. cu art 3. al OUG nr. 64/2013.
Art. 9. Contributia publica aferenta cheltuielilor ocazionate de functionarea fondurilor mutuale
este definita conform alin. 6 al articolul 71 din Regulamentul (CE) nr. 73 al Consiliului din 19
ianuarie 2009 si va fi inclusa in cadrul Fondului European Agricol de Dezvoltare Rurală pentru
perioada 2014 – 2020.
Art. 10. Fondul poate derula si implementa, la cererea MADR, programe de compensare
financiara reglementate de art 4. al OUG 64/2013 si compensatii financiare pentru alte riscuri decat
cele asigurabile, a căror finanţare se realizează şi prin bugetul naţional, pe baza unor scheme de
ajutor de stat, aprobate de Comisia Europeană
Cap. II. Lista bolilor si dăunătorilor care pot conduce la plata compensaţiilor financiare
către membri
Art. 11. (1) Lista bolilor animalelor care pot conduce la plata compensaţiilor financiare către
membri Fondului este cea prevăzută în Anexa nr. 2 la prezentele Norme metodologice.
(2) Bolile şi dăunătorii de carantină la plante care pot conduce la plata compensaţiilor financiare
către membri Fondului sunt cele prevăzute prin HG nr. 563 /2007 cu modificările si completările
ulterioare.
(3) Lista bolilor şi dăunătorilor la plante altele decat cele prevăzute in HG 563/2007 cu
modificarile si completarile ulterioare, precum si evenimentele de mediu care pot conduce la plata
compensaţiilor financiare către membri Fondului la care se adauga compensaţiile financiare pentru
acoperirea pierderilor cauzate de evenimentele de risc neasigurabile in limita resurselor financiare
ale secţiunilor specializate, în cazul în care există finanţare comunitară şi/sau de la bugetul de stat,
sunt stabilite prin Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale.
(4) Pierderea de venit se calculează prin diferenţa dintre:
a) rezultatul exprimat în lei/hectar/cap, obţinut din înmulţirea producţiei medii pe cei trei ani
precedenţi anului in cauza, exprimată în kg/hectar/kg/kg.g.v, realizată pentru fiecare
cultură/categorie de animale în parte, cu preţul mediu de vânzare exprimat în lei/kg fără TVA,
obţinut pe cei trei ani precedenţi anului respectiv şi
b) pentru producţia vegetală rezultatul exprimat în lei/hectar, obţinut din înmulţirea cantităţii de
produse agricole exprimată în kg/hectar obţinută pe fiecare cultură în parte de pe suprafeţele
afectate în toamna anului agricol respectiv sau/şi primăvara aceluiasi an agricol cu preţul mediu
de vânzare exprimat în lei/kg fără TVA, din cursul anului in cauza.
(5) La valoarea pierderii de venit calculată conform alin.(4) se pot adăuga alte costuri suportate de
producătorul agricol ca urmare a faptului că recolta/producţia zootehnică nu s-a realizat.
(6) Din valoarea pierderii de venit calculată conform alin.(4), se scade, după caz, orice sumă
primită în cadrul unui regim de asigurare şi/sau costurile nesuportate de producătorul agricol ca
urmare a efectelor evenimentelor cauzate de boli ale plantelor/ incidente de mediu sau factori de
risc neasigurabili.
Cap. III. Costuri şi pierderilor economice, precum şi criterii de evaluare a capacităţii unui
anumit eveniment de a atrage plata unor compensaţii financiare
Art. 12 (1) Sunt considerate eligibile pentru acordarea de compensatii financiare de către un fond
mutual, pierderile economice, fie că sunt anterioare sau ulterioare expertizei tehnice a fondului
mutual care confirmă caracterul compensator al acestora, rezultate ca urmare apariţiei unuia din
evenimentele mentionate mai jos:
a) pierderi de efective la animale sau de productie la plante;
b) pierderile economice rezultate din activitatea desfăşurată în exploataţie, în special a scăderii
performanţelor zootehnice ale animalelor sau scaderea productiei plantelor.
c) pierderile economice provenite din restricţionarea sau interdicţia circulaţiei sau schimburilor,
limitarea zonelor pentru păşunat, schimbarea destinaţiei producţiei, restricţionarea utilizării sau
distrugerea unor produse de pe exploataţie, tratamente sanitare, restricţionarea folosirii solurilor sau
devalorizarea comercială a producţiei.
d) Pierderile economice cauzate de aplicarea masurilor in scopul eradicarii sau prevenirii
raspandirii organismelor daunătoare de carantină ale plantelor în conformitate cu legislatia
fitosanitara in vigoare.
e) Pierderile economice provocate de un incident de mediu definit potrivit art. 2 lit. c. din OUG
64/2013.
(2) Prin costuri şi pierderi legate de pierderea animalelor sau plantelor în sensul alin. 1 (lit.a) se
înţeleg:
– costurile sau pierderile legate de mortalitatea animalelor, pe baza valorii de piaţă obiective a
acestor animale;
– costurile sau pierderile cauzate de depistarea organismului dăunător de carantină;
– costurile sau pierderile economice cauzate de aplicarea masurilor in scopul eradicarii sau al
prevenirii raspandirii organismelor daunatoare de carantina ale plantelor in conformitate cu
legislatia fitosanitara in vigoare;
– costurile sau pierderile legate de sacrificarea animalelor, decisă, pe de o parte, prin ordinul
preşedintelui ANSVSA atunci când despăgubirea acordată de stat nu acoperă totalitatea costurilor
şi pierderilor legate de această sacrificare sau, pe de altă parte, în cadrul unui plan de
combatere/prevenire desfăşurat de organele abilitate, pe baza valorii de înlocuire a animelelor
sacrificate cu deducerea făcută din valoarea de abatorizare a acestora;
– costurile legate de dezinfecţia spaţiilor de creştere a animalelor; numai dacă măsurile de
dezinfecţie sunt impuse de autoritatea sanitară veterinară; în baza raportului de control şi inspecţie,
medicul veterinar solicită crescătorului de animale să execute anumite acţiuni de dezinfecţie a
adăposturilor animalelor;
– costurile legate de dezinfecţia terenului, a spaţiilor de cultivare, depozitare a plantelor, numai dacă
masurile sunt impuse de organismele oficiale fitosanitare;
– costurile legate de măsurile impuse de spălarea sau dezinfecţia unor utilaje agricole, echipamente,
spaţii de depozitare, staţii de ambalare, numai dacă măsurile de dezinfecţie sunt impuse de
autoritatea sanitară veterinară, fitosanitară;
– costurile sau pierderile legate de distrugerea plantelor, pe baza costului acestora de distrugere şi a
prejudiciului economic legat de plantele distruse, care include cheltuielile de replantare şi costurile
de recultivare a culturilor perene, cu deducerea făcută din valoarea reziduală sumelor aferente;
(3) Prin costuri şi pierderi economice din activitatea desfăşurată în exploataţie în sensul alin. 1
(lit.b) se înţeleg:
– costurile sau pierderile legate de scăderea fertilităţii animalelor, scăderea sau stoparea producţiei
animalelor, slaba vânzare a animalelor şi supracosturile generate de aceasta din urmă;
– costurile sau pierderile legate de scăderea sau stoparea producţiei plantelor, pe baza diferenţei
dintre valoarea comercială a producţiei medii a unei plante neafectate şi valoarea comercială a
producţiei medii a unei plante afectate;
(4) Prin costuri şi pierderi de ordin economic şi comercial în sensul alin. 1 (lit.c) se înţeleg:
– costurile sau pierderile legate de imobilizarea animalelor, ca urmare a unor restricţii sau interdicţii
de circulaţia sau de schimb, pe baza costurilor privind hrănirea, îngrijirea şi întreţinerea animalelor
imobilizate, a pierderii valorii comerciale a animalelor imobilizate, a pierderilor legate de
suspendarea certificării animalelor şi pierderilor provocate de închiderea unor pieţe sau de
pierderile provocate de închiderea unor pieţe ca urmare a restricţiilor impuse de autorităţile din ţări
terţe;
– costurile sau pierderile legate de izolarea plantelor, ca urmare a unor restricţii sau interdicţii de
circulaţie sau de schimb, pe baza costului referitor la stocarea şi întreţinerea plantelor izolate, a
pierderii valorii comerciale a plantelor izolate, a pierderilor legate de suspendarea paşaportului
fitosanitar european şi a pierderilor provocate de închiderea unor pieţe sau de pierderile unor pieţe
ca urmare a restricţiilor impuse de autorităţile din ţări terţe;
– costurile sau pierderile legate de limitarea zonelor de păşunat, pe baza costului de achiziţie şi
transport al furajelor cumpărate în substituirea limitării zonelor de păşunat;
– costurile sau pierderile legate de schimbarea destinaţiei producţiei, pe baza diferenţei dintre
valoarea comercială a producţiei rezultate din destinaţia prevăzută initial şi valoarea comercială a
producţiei rezultate din noua destinaţie;
– costurile şi pierderile legate de o restricţie de utilizare sau de distrugerea produselor exploataţiilor,
pe baza pierderii valorii comerciale a produselor cu utilizare redusă sau distruse şi a costului de
distrugere a produselor;
– costurile sau pierderile legate de tratamentele fitosanitare, pe baza costului de achiziţie şi
adminstrare a tratamentelor fitosanitare;
– costurile legate de tratamentele sanitare-veterinare pe baza costului de achiziţie şi de administrare
a tratamentelor sanitare-veterinare;
– costurile sau pierderile legate de declasarea comercială a animalelor, plantelor şi produselor
acestora, pe baza diferenţei dintre valoarea comercială a animalului, plantei sau produsului rezultat
din comercializarea prevăzută şi valoarea comercială a animalului, plantei sau produsului rezultat
din comercializarea consecutivă declasării;
– costurile legate de restricţionarea folosirii solurilor, pe baza costului de distrugere a culturilor
vizate de măsura de restricţionare şi a costului de replantare a unei culture de înlocuire;
– costurile şi pierderile legate de limitarea alegerii culturii de producţie, pe baza diferenţei dintre
valoarea culturii vizate de limitare şi valoarea culturii puse în producţie sau a culturii de referinţă
sau, în cazul terenurilor lăsate în pârloagă, dintre valoarea culturii vizate de limitare, valoarea
medie pe ultimii cinci ani pentru culturile anuale şi zero;
– costurile suplimentare se vor calcula ca diferenta intre veniturile obtinute din valorificarea
produselor ramase in urma incidentului si costurile generale pentru cultura respectiva; aceasta
valoarea nu depasi valoarea x% din costurile directe sau x lei.
Art. 13. (1) Pot beneficia de compensatii financiare membrii fondului a căror producţie, pe
culturi/specii de animale a fost diminuată în anul in cauza cu un procent mai mare de 30%, faţă de
producţia medie realizată de acesta in trei ani anteriori consecutivi. În cazul în care un producător
agricol nu a mai cultivat/crescut în anii precedenţi cultura/specia afectată, acesta se consideră că se
încadrează în procentul de peste 30% de pierdere de producţie prin comparare cu datele publicate
anual de către Institutul Naţional de Statistică în Anuarul Statistic al României;
(2) Calculul compensaţiei financiare are la bază pierderea de venit şi după caz, alte costuri
suportate şi/sau nesuportate de beneficiar. În cazul în care cultura afectată-specia nu a mai fost
cultivată-crescuta în anii precedenţi, sau producătorul agricol în cauză are un istoric incomplet al
activităţii agricole anterioare anului in cauza sau nu are un istoric al activităţii agricole anterioare
anului in cauza, metoda de calcul prevăzută la art. 11 lit. (a) alin.(4) va utiliza datele privind
producţia medie la hectar/cap şi preţul mediu de achiziţie, publicate anual de către Institutul
Naţional de Statistică în Anuarul Statistic al României;
(3) Nivelul maxim al compensatiilor financiare acordate producatorilor agricoli, din fonduri
publice, nu poate depăşi 65 % din valoarea totală a costurilor eligibile rezultate prin aplicarea
prevederilor art. 11 şi art.12, după caz.
Cap. IV. Tipurile de costuri administrative ale fondurilor mutuale eligibile pentru acordarea
sprijinului.
Art. 14. Cheltuielile administrative eligibile pentru sprijin financiar din fonduri publice pentru
crearea şi funcţionarea fondurilor mutuale sunt cheltuielile ocazionate de infiintarea si funcţionarea
acestora, cu excepţia cheltuielilor de investitii și amortizarea aferentă, impozitelor şi taxelor
datorate bugetului local sau de stat altele decât cele aferente cheltuielilor de personal,
provizioanelor, cheltuielilor excepţionale, amenzilor şi penalităţilor financiare, cheltuielilor pentru
acţiunile in contencios şi taxei pe valoare adăugată.
Art. 15. Nivelul maxim al cheltuielilor administrative ale fondurilor mutuale eligibile pentru sprijin
financiar din fonduri publice va fi aprobat prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale.
Cap. V. Modalitatea de calcul a costurilor suplimentare care constituie pierderi economice
în temeiul articolului 71 alin. (2) lit. (b) din Regulamentul 73/2009
Art. 16. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale stabileşte anual prin ordin al ministrului, pe
baza indicatorilor tehnologici din anul anterior, diferentiat pe sectoare, animal şi vegetal, categoriile
de costuri suplimentare de natura sa determine pierderi economice pentru care fondurile mutuale
constituite şi acreditate potrivit prevederilor art. 5 din OUG nr. 64/2013 pot acorda compensatii
financiare, calculate potrivit alin. 4 al art. 12.
Art 17 Pentru sectorul vegetal costurile suplimentare sunt calculate ca procent din total cost de
producţie la ha, în funcţie de cultură şi stare de vegetaţie, raportat la momentul recoltării (fără
costuri de depozitare şi transport)
Art. 18. (1) Pentru sectorul zootehnic costurile suplimentare se calculează ca procent din costul
total de producţie pe unitatea de produs, pe toată filiera de producţie, cu excepţia segmentului final
al producţiei de carne, unde calcului se va raporta la Kg./Gr. vie (se exclud cheltuielile de
abatorizare si transport).
(2) În situaţia in care este afectat întregul lanţ de producţie, sau costul suplimentar intervine in
cadrul verigilor inferioare, pierderea economică intervenind prin compensarea deficitului de
material biologic sau materii prime calculul costurilor suplimentare se raportează pe
fermă/exploataţie.

Care este opinia ta?

Pe acelasi subiect:

FORUM

06.11.2019 - 2:32
Georgi spune: Am si eu o mica ferma de iepuri mat interesa cit oferiți pe kg si ce rase cumpărați sa ma contactati 0754431439 raspunde

07.05.2019 - 10:05
Bejan gheorghe spune: As dori sa imi spuneti informatii despre abatorul dumneavoastra raspunde

28.04.2019 - 5:20
Nelu spune: Intr. O livada de 7 ha de par am pus 3000 cutii ieftine din plastic, de culoare albastra, 1l capacitate, pe care le. Am umplut cu apa in care am pus lenor pentru rufe, cu mirosuri de diferite flori, Cutiile din plastic folosite la ciuperci, se gasesc in comert, la pretul de 200 lei, 900 cutii. In primul an am pescuit aprox. 40.000 gandaci parosi. In al doilea an s. Au redus la 2 sau 3000 pentru ca nu a mai avut cine depune oua in sol si nu s. Au mai inmultit. Sper ca anul urmator sa fie inttr. Un numar care nu conteaza. Solutia este deci reducerea an de an a populatiei de gandaci pana la disparitia lor, alta solutie nu exista. Daca sint prea multi, intr. Un an culesul manual poate da roade. Succes, merita incercat, eu i. Am invins, la 30 ha livada, sunt atat de putini ca nu conteaza. M. A costat 600 lei caserolele 60 lei lenor si salariul a 3 oameni timp de 2 zile raspunde

19.02.2019 - 8:01
Anonim spune: Carcasa de iepure,pentru cei interesati 0760510528 raspunde

03.01.2019 - 3:00
DIANA spune: BUNA Am si eu cativa urechiati dc as avrea unde sa ii vand as axtinde numarul lor ,imi poate oferi cineva detaliile necesare ? raspunde

21.11.2018 - 11:39
Popescu Emilian spune: Parerea mea este ca, fiind o cultura mai putin cunoscuta suprafetele vor fi restranse si pe piata nu se vor cauta. Apropo de suprafete, in zona Oltenieii si in mod special in zona Dabuleni ,unde conditile pedo-climatice sunt favorabile cultivarii, la ce suprafete s-a ajuns? Multumim! raspunde