Fonduri Europene: IPP critică draftul Acordului de Parteneriat pentru fondurile structurale 2014 – 2020

Propunerea Guvernului privind domeniile finanțabile în exercițiul financiar 2014 – 2020, formulată prin recent lansatul Acord de Parteneriat, nu abordează strategic nevoile României, nu explică în mod convingător care sunt prioritățile de dezvoltare și acțiunile vizate strategic în scopul a obține la finalul exercițiului rezultate palpabile și nu exprimă o atitudine angajantă de reformă și modernizare a României.

Acesta este punctul de vedere exprimat de Institutul pentru Politici Publice, care cere Ministerului Fondurilor Europene să comunice nu numai draftul Acordului de Parteneriat pentru fondurile structurale 2014 – 2020, dar și domeniile/propunerile de alocări financiare prioritare.

Institutul pentru Politici Publice (IPP) consideră că prin actuala propunere a Acordului de Parteneriat comunicată Comisiei, Guvernul României riscă să rateze oportunitatea modernizării reale a unor sectoare de activitate cu nevoi urgente de sprijin. Guvernul continuă, din păcate, aceeași abordare inerțială a programării ca și înainte de 2007, neprezentând, de-a lungul acestui an în care a desfășurat un proces de consultare publică în vederea pregătirii acestui document, prioritățile de dezvoltare ale României în care, prin direcționarea finanțării (nu numai UE, ci și din Bugetul de Stat sau alte surse) se așteaptă să obțină rezultate palpabile importante pentru dezvoltarea țării.

IPP consideră că încă nu este timpul pierdut să se prezinte aceste priorități (pe domenii, dar și la nivel regional), inclusiv prin comunicarea publică a propunerilor de alocare financiară pe fiecare obiectiv tematic, informații din care cei interesați să își poată da seama care este ierarhia nevoilor de dezvoltare ale României în viziunea Executivului. Solicităm Guvernului să abordeze eficient alocarea financiară din fondurile structurale 2014 – 2020, propunând alocări proporționale cu impactul așteptat pentru fiecare obiectiv tematic, respectiv adaptate specificului regional, ci nu uniforme, așa cum s-a întâmplat în actualul exercițiu.

În lipsa acestor informații, documentul Guvernului rămâne în primul rând o listă lungă de nevoi (prima parte a Acordului), incompletă din perspectiva Institutului, făcută probabil de o echipă de consultanți diferită de cea care a redactat secțiunea privind acțiunile și tacticile abordate pentru fiecare din cele 11 obiective tematice finanțabile în următorii 7 ani și care nu a reușit să determine asumarea politică a unor abordări vizionare/strategice de acțiune mai departe.

„Atragem atenția că orice țară orientată spre dezvoltare identifică înțelept între domeniile prioritare pe acelea în care fondurile europene vor aduce un aport semnificativ, asigurându-se că se vor atinge rezultate vizibile la sfârșitul investițiilor (exercițiului financiar, în cazul discuției de față). Este evident faptul că Guvernul s-a limitat la îndeplinirea unor condiții formale în relațiile cu reprezentanții Comisiei, urmărind să scurteze perioada de negociere cu orice preț, în detrimentul alocării timpului necesar identificării cu responsabilitate a acelor domenii care ar fi avut cea mai mare nevoie de banii europeni/s-ar fi văzut și rezultate certe în următorii ani”, spun reprezentanţii IPP.

Aceştia constată că „viziunea Guvernului României în alocarea viitoarelor fonduri structurale și de coeziune estimate la aproape 40 de miliarde de Euro se ghidează după principiul: pentru fiecare câte puțin – o viziune care nu va duce la dezvoltare, ci cel mult la stagnare, dacă nu regres/blocaj în sectoare cheie de activitate”.

În timp ce Ungaria, de exemplu, își propune să investească minim 60% din fondurile europene următoare pentru dezvoltarea economică directă în 2014 – 2020, cei de la IPP spun că România face un scop în sine din finanțarea administrației.

În aceste condiţii, viitorul Acord de Parteneriat al României riscă să rateze șansa de a direcționa fondurile europene ătre sectoare/zone în care să producă cu adevărat un impact semnificativ în următorii 7 ani.