Etapele de implementare a proiectului de parteneriat public privat Amenajare complexă canal Siret – Bărăgan

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Valeriu Tabără, a prezentat în cadrul conferinţei de presă de marţi, 10 mai 2011, proiectul de parteneriat public privat “Amenajare complexă canal Siret – Bărăgan”. Regăsiţi mai jos materialele prezentate în cadrul întâlnirii cu reprezentanţii mass-media.

Etapele de implementare a proiectului de parteneriat public privat “Amenajare complexă canal Siret – Bărăgan”

I. DATE GENERALE

Proiectul Canalului Siret – Bărăgan a fost aprobat în anul 1986, iar în anul 1987 a început execuţia primului tronson de canal aferent etapei I-a, în lungime de 50 km. Acest tronson este amplasat pe teritoriul judeţului Vrancea asigurând apa pentru irigarea unei suprafeţe de 154.283hectare.
Tronsonul II, aferent etapei a II – a, pentru o lungime de 140 Km, amplasat pe teritoriul judeţelor Vrancea, Brăila, Buzău şi Ialomiţa urma să fie aprobat ulterior.

În Planul de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea I – Reţele de transport, Anexa Nr. 5: Direcţii de Dezvoltare este prevăzut ca obiectiv Canalul magistral Siret-Bărăgan între Adjud şi Dridu. Acest canal va avea o lungime de 190 km, cu un debit intre 50-200 mc/s şi va putea alimenta o suprafaţă de aproximativ 500.000 ha, din care 420.000 ha sisteme noi şi 80.000 ha prin racordarea unor sisteme existente cu sursa de alimentare în râul Siret.

Parte componentă a Câmpiei Române, Spaţiul Siret – Ialomiţa are o suprafaţă de aproximativ 700.000 hectare, dar este deficitar în resurse de apă.

Suprafaţa de aproximativ 500.000 hectare propusă a fi alimentată cu apă pentru irigaţii din Canalul Magistral Siret-Bărăgan este situată în Spaţiul Siret – Ialomiţa, în partea de Sud – Est a României, pe teritoriul cuprins între zona de confluenţă a râului Trotuş cu râul Siret la Nord, râul Ialomiţa la Sud, limita sistemelor de irigaţii existente alimentate din Dunăre la Est.

Canalul Magistral Siret-Bărăgan este alimentat din acumularea Călimăneşti, ajungând până la acumularea Dridu, cu posibilitate de alimentare şi a văii Mostiştea.

II. IMPACTUL SOCIAL AL REALIZĂRII CANALULUI

În acest spaţiu, dar şi în cel învecinat, mai ales cel montan şi submontan, creşterea animalelor are o veche tradiţie. Se apreciază că numărul de ovine, bovine şi porcine se poate dubla sau chiar tripla ca urmare a amenajărilor pentru irigaţii. Ca urmare, există o puternică bază pentru dezvoltarea unor abatoare, fabrici de preparate din carne, produse lactate etc.

Printr-o strategie corespunzătoare domeniul proiectării structurii culturilor, se va putea mări ponderea culturilor furajere din terenul arabil. Această creştere, corelată cu sporirea semnificativă a randamentelor şi cu îmbunătăţirea calităţii furajelor, va conduce în final la creşterea efectivelor de animale din zonă şi implicit la mărirea gradului de folosire a capacităţi lor de industrializare a producţiei agricole animaliere.

O puternică dezvoltare va cunoaşte industria viei şi vinului, a prelucrării fructelor, având în vedere că regiunea este cea mai importantă zonă viticolă şi pomicolă din ţară, podgoriile din Vrancea şi Buzău fiind renumite şi peste hotare.

Prin realizarea canalului se poate asigura un debit de cinci mc/s pentru alimentarea cu apă potabilă a localităţilor (urbane şi rurale) aflate în vecinătatea traseului.

Dezvoltarea social-economică a zonei va conduce implicit şi la dezvoltarea turismului, deoarece zona de nord şi nord-vest a spaţiului Siret – ­Ialomiţa oferă un cadru natural cu un potenţial turistic deosebit.

Printr-o amenajare corespunzătoare a staţiunilor de odihnă şi tratament din zonă, a cabanelor, a drumurilor de acces se poate aprecia o creştere semnificativă a numărului de turişti.

Din punct de vedere al protecţiei mediului, canalul are un impact ecologic favorabil asupra zonei pe care o străbate, contribuind la formarea unor noi biotopuri.

III. EFICIENŢA REALIZĂRII CANALULUI MAGISTRAL SIRET- BĂRĂGAN ŞI A AMENAJĂRILOR PENTRU IRIGAŢII ALE BĂRĂGANULUI DE NORD ŞI CENTRAL

• Canalul magistral Siret-Bărăgan asigură fără pompare apa pentru irigarea suprafeţelor amplasate pe malul stâng (aproximativ 80 la sută din suprafaţă) din lacurile de acumulare existente

• Energia electrică necesară este de aproximativ 2-4 ori mai mică decât cea utilizată la suprafeţele deja amenajate

• Prin realizarea canalului se pot iriga în anii medii şi ploioşi pe lângă cele 500.000 ha, încă aproximativ 200.000 ha care folosesc, în prezent apa prin pompare din Dunăre, realizându-se o economie de energie electrică de 35 GWh/an, adică echivalentul a 2.25 miI. €/an

• Din totalul suprafeţei de 500.000 ha ce va fi racordată la Canalul magistral, 80.000 ha sunt deja amenajate pentru irigaţii, fiind necesare doar lucrări de modernizare

• Prin realizarea canalului şi a amenajărilor pentru irigaţii se pot obţine următoarele sporuri anuale de recoltă:
– grâu 330.000 tone
– porumb 513.000 tone
– soia 32.000 tone
– floarea soarelui 60.000 tone
– furaje 1.800.000 tone
– fructe, struguri 133.000 tone

Echivalentul acestor sporuri de recoltă la preţul mondial al pieţii este de aproximativ 120.000.000 Euro/an,ceea ce va conduce la eliminarea importurilor de cereale şi se pot crea chiar disponibilităţi pentru export.

IV. COSTUL LUCRĂRILOR

Pentru analizarea costurilor, având în vedere stadiul execuţiei lucrărilor s-au avut în vedere următoarele variante:

* Costurile sunt evaluate în preturi 01 ianuarie 2003

V. PREZENTAREA CELOR PATRU VARIANTE DE CONTINUARE A REALIZĂRII CANALULUI:

Varianta I – Canalul Magistral Siret – Bărăgan executat până la km 11+00
A. Sisteme de irigaţii existente
Sistemul de irigaţii Rugineşti – Pufeşti – Panciu cu o suprafaţă totală amenajată de 23.295 ha, cu punct de priză la km 5+200 deservită de staţia de pompare SRPV având un debit instalat de 11 mc/s. În prezent suprafaţa pusă în funcţiune este de 2.712 ha.

Varianta II – Canalul Magistral Siret – Bărăgan executat până la km 26+500
A. Sisteme de irigaţii existente
Sistemul de irigaţii Rugineşti – Pufeşti – Panciu având suprafaţa de 20.583 ha cu punct de priză la km 5+200.

B. Sisteme noi de irigaţii :
-sistemul de irigaţii Rugineşti – Pufeşti – Panciu pentru diferenţa de suprafaţă amenajată de 2.712 ha până la suprafaţa totală de 23.295 ha (20583 ha).

1. Racordarea unor sisteme de irigaţii existente la Canalul Magistral Siret-Bărăgan

– sistemul de irigaţii Mărăşeşti având suprafaţa amenajată de 3.595 ha.
– sistemul de irigaţii Bilieşti – Slobozia – Ciorăşti având suprafaţa amenajată de 20.255 ha.

Varianta lll – Canalul Magistral Siret – Bărăgan executat până la km 50+000
A. Sisteme de irigaţii existente:
– sistemul de irigaţii Rugineşti – Pufeşti – Panciu cu suprafaţa de 20.583 ha cu punct de priză la km 5+200

B. Sisteme noi de irigaţii
– sistemul de irigaţii Rugineşti – Pufeşti – Panciu pentru diferenţa de suprafaţă amenajată de 2712 ha
– sistemul de irigaţii Râmnicu Sărat Nord având suprafaţa amenajată de 21.075 ha
– sistemul de irigaţii Gologanu – Năneşti având suprafaţa amenajată de 24.800 ha
– sistemul de irigaţii Nămoloasa – Galaţi având suprafaţa amenajată de 5.300 ha

C. Sisteme de irigaţii existente care se racordează la Canalul Magistral Siret – Bărăgan
– sistemul de irigaţii Mărăşeşti având suprafaţa amenajată de 3.595 ha
– sistemul de irigaţii Bilieşti – Slobozia – Ciorăşti având suprafaţa amenajată de 20.255 ha
– sistemul de irigaţii Ciorăşti – Măicăneşti având suprafaţa amenajată de 11.813 ha
– sistemul de irigaţii Nămoloasa – Măxineni având suprafaţa amenajată de 34.010 ha
– sistemul de irigaţii Grădiştea – Jirlău – Făurei având suprafaţa amenajată de 10.140 ha

Varianta IV – Canalul Magistral Siret – Bărăgan până la confluenţa cu acumularea Dridu
A. Sisteme de irigaţii existente
– sistemul de irigaţii Rugineşti – Pufeşti – Panciu, având suprafaţa de 20.583 ha cu punct de priză la km 5+200

B. Sisteme noi de irigaţii
– sistemul de irigaţii Rugineşti – Pufeşti – Panciu pentru diferenţa de suprafaţă amenajată de 2712 ha
– sistemul de irigaţii Râmnicu Sărat Nord având suprafaţa amenajată de 21.075 ha
– sistemul de irigaţii Gologanu – Năneşti având suprafaţa amenajată de 24.800 ha.
– sistemul de irigaţii Nămoloasa – Galaţi având suprafaţa amenajată de 5.300 ha.
– sistemul de irigaţii Coteşti – Râmnicu Sărat Nord pentru diferenţa de suprafaţă amenajată de 3.000 ha
– sistemul de irigaţii Râmnicu Sărat Sud cu suprafaţa totală amenajată de 34.720 ha
– sistemul de irigaţii Buzău Sărata cu o suprafaţă totală amenajată de 107.000 ha
– sistemul de irigaţii Bogza – Balta Albă cu o suprafaţă totală amenajată de 52.747 ha
– sistemul de irigaţii Pogoanele – Fundata cu o suprafaţă totală amenajată de 148.250 ha

C. Sisteme de irigaţii existente care se racordează la Canalul Magistral Siret – Bărăgan
– sistemul de irigaţii Mărăşeşti cu suprafaţa de 3.595 ha
– sistemul de irigaţii Bilieşti – Slobozia – Ciorăşti cu suprafaţa de 20.255 ha.
– sistemul de irigaţii Ciorăşti – Măicăneşti cu suprafaţa amenajată de 11.813 ha
– sistemul de irigaţii Nămoloasa – Măxineni cu suprafaţa amenajată de 34.010 ha
– sistemul de irigaţii Grădiştea – Jirlău – Făurei cu suprafaţa amenajată de 10.140 ha

VI. ETAPE DE IMPLEMENTARE

1. Asigurarea cadrului legislativ pentru finanţarea proiectului

2. Elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru amenajarea complexă a interspaţiului Siret – Ialomiţa, atât din punct de vedere al realizării Canalului magistral Siret – Bărăgan, cât şi al sistemelor de irigaţii aferente.

3. Elaborarea unui studiu de fezabilitate privind amenajarea complexă a interspaţiului Siret – Ialomiţa, atât din punct de vedere al asigurării sursei de apă pentru irigaţii, cât şi al reabilitării respectiv punerii în funcţiune a sistemelor de irigaţii existente şi noi.

4. Finalizarea tuturor lucrărilor aferente etapei I (varianta III de mai sus), deoarece nerealizarea acestora va conduce la degradarea lor continuă, creând un impact ecologic negativ asupra întregii zone străbătute de canal (valoarea lucrărilor executate la canal, până la 31 iulie 2003, este de 2,84 milioane euro, la care se adaugă cca 0,3 milioane euro pentru finalizarea lucrărilor de la intersecţia canalului cu căile de comunicatie, lucrări realizate de Ministerul Transporturilor şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, în proporţie de 97 la sută – conform unui studiu elaborat de AQUAPROIECT).

Acceptarea de către Comisia Europeană a celei de-a cincea modificări a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a primit oficial, în data de 02 mai 2011, scrisoarea Comisiei Europene de acceptare a celei de-a cincea modificări a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007 – 2013. Modificările au vizat următoarele elemente:

1. Modificarea PNDR în vederea finanţării unor acţiuni de investiţii pentru diminuarea efectelor inundaţiilor şi prevenirea acestora caurmare a inundaţiilor ce au avut loc în vara anului 2010(introducerea submăsurii 125 c) Lucrări de construcţii, refacere şi modernizare a infrastructurii de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor şi 322 d) Investiţii privind lucrări de refacere şi modernizare a infrastructurii rutiere afectate de inundaţii în anul 2010).
Sesiunile de depunere de proiecte pentru submăsurile 125 c) şi 322 d) se vor desfăşura în perioada 1-29 iulie 2011, suma alocată pentru fiind măsura 125 c) de 62,5 milioane Euro, iar pentru măsura 322 d) de aproximativ 156 milioane Euro.

Submăsura 125 c) vizează, în principal, construirea, extinderea infrastructurii agricole şi forestiere afectate de inundaţiile din vara anului 2010, refacerea şi/sau modernizarea infrastructurii pentru prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor. În cazul submăsurii 322 c), vor fi acordate fonduri pentru refacerea şi modernizarea drumurilor comunale, podurilor şi podeţelor, pentru comunele incluse în lista localităţilor afectate de inundaţiile din 2010 din cadrul HG 378/2011.

2. Creşterea sprijinului acordat măsurilor privind utilizarea durabilă a terenurilor agricole (măsurile 211 şi 212), precum şi introducerea pachetului 5 Agricultură ecologică în cadrul măsurii 214 „Plăţi de Agromediu”

Pentru Măsura 211 – Sprijin pentru Zona Montană Defavorizată, valoarea sprijinului acordat creşte de la 50 Euro/ha la 107 Euro/ha.
În cazul Măsurii 212 – Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona montană, valoarea sprijinului acordat creşte de la 90 Euro/ha la 94 Euro/ha pentru Zone Semnificativ Defavorizate – ZSD, şi de la 60 Euro/ha la 80 Euro/ha pentru Zone Defavorizate de condiţii naturale Specifice – ZDS. Plafoanele enumerate mai sus, se aplică plăţilor aferente campaniei de depunere din anul 2010.

Totodată, a fost introdus un nou pachet în cadrul Măsurii 214 „Plăţi de Agromediu”, ce prevede plăţi compensatorii pentru fermierii care practică agricultura ecologică, acesta aplicându-se pentru cererile depuse din anul 2011. În cadrul pachetului agricultură ecologică, aplicanţii pot beneficia, în funcţie de culturile cultivate, de următoarele sume:

* Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) – 162 Euro/ha/an
* Legume (inclusiv ciuperci şi cartofi) – 335 Euro/ha/an
* Livezi – 393 Euro/ha/an
* Vii – 393 Euro/ha/an
* Plante medicinale şi aromatice – 270 Euro/ha/an.

În urma acceptării din partea Comisiei Europene a modificărilor prezentate mai sus, în data de 04 mai 2011, MADR a transmis o nouă propunere de modificare a PNDR. Aceasta vizează acordarea de avansuri pentru funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală din cadrul axei Leader şi modificarea primului criteriu de selecţie al Măsurii 125, componenta irigaţii şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare, prin extinderea aplicabilităţii acestuia la OUAI-urile pentru care alimentarea cu apă se face direct de la sursă.