Dinu Săraru: „Nu poţi face agricultură pe zece pruni şi un răzor de ceapă”

Scriitorul Dinu Săraru, autor al romanelor „Nişte ţărani”, „Dragostea şi revoluţia” şi „Clipa”, care tratau tema colectivizării, consideră că una dintre cele mai mari greşeli pe care le-a făcut regimul instaurat în România după Revoluţia din decembrie 1989 a fost desfiinţarea cooperativelor agricole de producţie.

„Sunt multe ţări în jurul nostru care nu au desfiinţat CAP-urile, nici Bulgaria, nici Ungaria, nici Polonia. Aceste ţări le-au modificat, cu eleganţă, în cooperative. Nu poţi face agricultură ca la mine la Slătioara pe zece pruni şi un răzor de ceapă”, a spus Dinu Săraru, într-un interviu acordat Agerpres.

În opinia sa, ţăranul care lucra în cooperativele agricole de producţie de dinainte de 1989 este „mai luminat” decât cel care şi-a muncit pământul în mod individual.

„Ţăranul de până în 1989 începuse să renască. Să faceţi o constatare pe care eu, la rândul meu, am văzut-o: toţi ţăranii care au fost în CAP-uri sunt mai deştepţi şi mai luminaţi decât cei care au rămas individuali. Ţăranii care au rămas individuali sunt mai proşti, mai înapoiaţi, mai puţin sociabili, mai puţin deschişi la nou, mai puţin ambiţioşi să facă ceva în plus faţă de ce făceau neamurile lor”, afirmă scriitorul.