De ce majoritatea legumelor vândute în România sunt din import

Dependenţa pieţei româneşti de legumele de import nu poate fi redusă prea curând, având în vedere că vânzarea fără factură este în continuare cea mai utilizată practică, iar fermierii care vor să dezvolte afaceri în legumicultură sunt încă în proces de modernizare.

Deşi are condiţii pedoclima­tice propice pentru cultivarea legumelor, România nu reuşeşte să-şi asigure nici măcar jumătate din necesarul intern pentru consum. Potrivit es­ti­mărilor cultivatorilor, ţara noastră importă circa 60-70% din totalul legumelor proaspete care se vând în pieţe şi în magazine. Lipsa de sere şi solarii încălzite face ca ponderea le­gumelor de import să ajungă la 90% iarna, dar nici în lunile de vară, când legumele se recoltează nu nu­mai de pe suprafeţele acoperite, ci şi de pe câmp, ponderea importurilor nu co­boară mai jos de 30-35%, scrie Săptămâna Financiară.

„Ne uităm la vecinii noştri. În Un­garia, 70% din ce se găseşte pe pia­ţă e din producţie internă. La noi e invers: 70% din legume sunt din im­port. Dar ei au început cu 15 ani îna­intea noastră”, spune Ioan Moţ, pre­şe­dintele grupului de producători Paradisul Legumelor din Curtici, judeţul Arad, care cuprinde 20 de hectare de solarii neîncălzite şi 80 de hectare de legume de câmp.

Sunt multe motivele pentru care importurile de legume sunt mai mari decât producţia internă. În Ro­mânia, ferme legumicole moderne, pe zeci sau chiar sute de hectare, unde lucrările agricole se fac meca­nizat, dotate cu depozite frigorifice şi echipamente de sortat, spălat şi am­balat sunt încă puţine. Pe de altă parte, fermierii nu sunt obişnuiţi să respecte contractele şi preferă să vândă fără factură intermediarilor, stimulând economia neagră, la fel cum se întâmplă şi cu cea mai mare parte a legumelor de import, care nu au acte de provenienţă şi fac astfel concurenţă neloială fermierilor lo­cali care lucrează legal.