Conflicte de interese legate de organismele modificate genetic

| Actualitate | de

Etichete: , , ,

Un profesor clujean a criticat activitatea Comisiei de Securitate Biologică, care este coordonată de Agenţia Naţională de Protecţia Mediului (ANPM) şi care este forul competent în elaborarea analizelor ştiinţifice referitoare la organismele modificate genetic. Aurel Maxim, care este profesor la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) şi membru supleant al Comisiei, a afirmat că încă de la înfiinţare, aceasta a fost supusă unor abuzuri.

„Aş aminti că nici un membru al Comisiei nu are dreptul să aducă critici colegilor, apoi 50 la sută dintre membri ei sunt biotehnologi şi tehnologi, care prin natura lor sunt persoane care apără organismele modificate genetic. De asemenea, sunt unii membri ai Comisiei care sunt în conflict de interese, ei declarând public că au avut relaţii contractuale cu mari companii producătoare de organisme modificate genetic”, a spus Aurel Maxim.

Acesta a explicat că există numeroase studii independente care au arătat care sunt efectele negative ale consumului de soia, porumb, orez sau alte plante modificate genetic, dar că autorităţile nu le iau în seamă tocmai în baza relaţiilor pe care le au cu companiile producătoare. Profesorul mai atrage atenţia şi asupra poluării pe care o pot genera aceste culturi, prin faptul că polenul plantelor modificate genetic poate contamina şi alte culturi.

Agenţia Naţională de Protecţia Mediului (ANPM) a pierdut un proces, deschis în vara anului trecut de Centrul de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic (Info OMG). Scopul acestei acţiuni a fost acela de a determina Comisia de Securitate Biologică, coordonată de ANPM, să ofere informaţii de interes public cu privire la activitatea pe care o desfăşoară.

Citeste mai mult in Romania Libera

  1. Marcel Cucu - 15-2-2011, 14:45

    Stimate d-le profesor, este extrem de regretabil ca, folosind acest titlu, dar fara nici un argument stiintific real, va urcati in barca „paunilor” contestatari. Stiti, doar acest exemplar are privilegiul de a folosi termeni precum „contaminarea”, pentru a-si justifica atitudinea, el coordonand o actiune in forta, de „decontaminare” de … gene, a autovehiculelor ce transportau produse agricole. Ori dvs., d-le profesor, cu cele mai mici cunostinte in domeniu si tot ati avea rezerve, in astfel de pozitii, faceti de ras atat profesia, cat si breasla careia ii apartineti. Va sfatuiesc d-le profesor, pentru demnitatea dvs., sa va mai abtineti de la astfel de atitudini, uitati-va mai atent ce se intampla in lume, lasati deoparte perspectiva de a va numara, peste ani, in tagma penibililor, ce ar fi putut fi si daunatori ai agriculturii. Daca inca nu stiati, peste 150 de milioane de hectare de teren agricol, se cultiva in lume cu astfel de plante, Europa importa produse din aceste culturi, in volum de peste 40 milioane de tone, cu Romania inclusa, consumul are vechime de peste 15 ani si nu am aflat, inca, nici un caz, in care efectele sa fie puse in seama acestora. Mai lasati galagia asta ieftina si priviti in ograda serioasa a stiintei. Daca primiti ceva foloase, pentru aceasta propaganda ieftina, fara niciun argument, aveti macar un moment de autoanaliza si exprimati-va public regretele.

  2. Marina - 15-2-2011, 19:20

    Domnule Cucu, câți bani încasați dumneavoastră de la aceste companii și ce interese ascundeți în spatele grijii pentru imaginea profesorului Maxim?!? Europa nu dorește OMG-uri, domnule Cucu și noi nu dorim să ajungem din nou la dictatura producătorului. Producătorul și procesatorul trebuie să ne ofere ceea ce comandăm noi, consumatorii. Monsanto a cucerit America de Sud, deja, dar cu Europa este mai greu. A spus-o și comisarul Cioloș, fostul coleg al lui Maxim, că aici nu se poate întâmpla ceea ce vedem pe continentul american. Așa cum a spus Maxim la conferința de presă, toxicitatea acestor produse nu este una acută, ca și la E-urile cancerigene și la multe alte otrăvuri pe care ni le servesc zilnic producătorii și procesatorii. Pe ei, ca și pe Tabără, pe Badea și pe Cucu, îi interesează doar profitul imediat, pe noi ne interesează sănătatea noastră și a copiilor noștri.

  3. Dragos Serban - 15-2-2011, 20:07

    Doamna Marina, nu exista toxicitate in produsele obtinute din OMG. S-au facut nenumarate studii si niciunul nu a demonstrat acest lucru. Toate agricultura contemporana se bazeaza pe organisme modificate genetic – soiurile si hibrizii plantelor cultivate sunt, la randul lor, organisme modificate genetic! Difera doar metoda – incrucisari selective. Sa va dau exemplul bananelor, stiti ca fructele pe care le consumam nici macar nu se gasesc in salbaticie?

    In privinta consumatorului: din pacate, in Romania discernamantul consumatorului nu este acelasi cu cel al consumatorului din vest. Daca ne uitam pe niste statistici, observam ca romanii cumpara ce e mai ieftin, nu neaparat ce e mai bun. Parizer din carne dezosata mecanic, spartura de orez, si cate si mai cate.

    Este adevarat, exista voci care spun ca Monsanto face lobby in privinta OMG si ca interesul este exclusiv financiar. Sustinatorii OMG pot veni la randul lor cu aceeasi replica: Producatorii de pesticide fac lobby si interesul lor financiar este amenintat prin cultivarea OMG, pentru ca raman fara piata de desfacere.

    Prin legalizarea acestor culturi consumatorului nu se va impune nimic, dimpotriva, va avea mai multe optiuni: consumi alimente obtinute fara rezidurii chimice, obtinute prin biotehnologii, sau alimente obtinute din plante tratate cu pesticide.

  4. Marcel Cucu - 15-2-2011, 20:31

    Pt. d-na Marina, am doar o singura intrebare: Cat discernamant profesional aveti fata de problematica in discutie? Din comentariu rezulta doar pasiune absurda.

  5. Marina - 15-2-2011, 22:34

    Domnule Dragoș,
    Acele culturi modificate genetic se înființează în câmp liber și nimeni nu mai poate să aibă control asupra polenului. El poate ajunge atât în culturile convenționale, cât și în speciile înrudite din flora spontană. Ele nu cresc pe raft, domnule Dragoș. Dacă ar fi așa, iar produsele ar fi etichetate nici că mi-ar păsa.
    Problema este că, în câțiva ani riscăm să nu mai putem consuma nimic convențional, iar ecologic nici atât. Sunt numeroase studii care arată efectele negative asupra animalelor de experiență, asupra paraziților și prădătorilor naturali, asupra descompunătorilor din sol.
    Cât privește reducerea consumului de pesticide, asta este o poveste. De exemplu, sfredelitorul porumbului nu are importanță economică pentru această cultură la noi în țară. Și atunci, la ce bun, porumb MG cu rezistență la acest dăunător? Apoi, apariția superburuienilor conduce la utilizarea unor cantități crescânde de erbicid. Servit tot de compania producătoare de MG.
    Dacă nu au nimic de ascuns, cei de la Comisia de securitate Biologică, de ce nu sunt transparenți? De ce Comisia funcționează ca o veritabilă organizație conspirativă… domnule Dragoș …?!?

  6. agricultorul - 15-2-2011, 22:40

    Cucule, du-te canta in alta parte! Aici nu iti agreeaza cantecul nimeni!

  7. adrian mocanu - 15-2-2011, 22:46

    Domnule Maxim,doamna Marina, din cauza unora ca dvs. se intarzie introducerea cultivarii plantelor obtinute prin biotehnologii cu pierderi materiale anuale importante pentru agricultura romaneasca.Ar trebui sa stiti domule profesor ca in cativa ani vom cultiva OMG indiferent de opinia dvs.care nu este tocmai „stiintifica”.Ar trebui sa stiti de asemeni ca interdictia momentana in Europa are fundamente economice si nu probleme de securitate alimentara.Daca China ,India ,Pakistan,etc vor avea acelasi ritm de dezvoltare ca in prezent in zece ani veti manca numai salam de soia,fara carne.
    Si daca tot trebuie sa ne pazim sanatatea ,aruncati telefonul mobil(radiatiile antenei poate provoca tumori maligne), mutati-va cat mai departe de Cluj, la tara(scapati de poluare),nu mai vizitati supermarket-ul (cu legume crescute pe apa si ingrasaminte chimice) ,asigurati-va hrana cu manutele proprii ,astfel nu veti fi contaminat cu omg.
    PS.Domnule Profesor sunt un agricultor fara studii de specialitate,va rog sa-mi explicati si mie care este diferenta intre cei doi hibrizi de floarea soarelui(tehnologia sun rezistent la expres sau clearfield rezistent la imazamox) si soia rezistenta la glifosat.

  8. Aurica - 16-2-2011, 10:40

    Stimate Dle Profesor,

    Cine te plateste ca sa ne aduci la sapa de lemn ?
    Probabil importatorii de „produse modificate genetic”.
    Ar trebui sa te aresteze ca pe vamesi pentru cat rau faci economiei romanesti.

  9. Marcel Cucu - 16-2-2011, 11:05

    Te stiu, „agricultorule”, stiu ca nu ai curajul unei atitudini deschise, ai adesea, pozitii de „Gica Contra”, dar incerci sa le atribui altora. In mod direct, in fata colegilor nu ai astfel de luari de pozitie. Din pacate, pe opiniile unor astfel de „personalitati” se bazeaza teoriile „stiintifice” si pozitiile belicoase ale contestatarilor.

  10. Adelin Damian - 16-2-2011, 11:07

    Doamnei Marina ,
    Doar o singura intrebare , Sunteti in tema cu ce inseamna o planta modificata genetic , cum anume se efectueaza aceasta transformare ?
    Pentru informarea dvs , va dau un singur exemplu (apropo de polen) , polenul de porumb , nu este viabil la maimult de 2m de planta care il produce (sunt studii efectuate ) , distantele de izolare pentru culturile GMO SUNT DE 200 m.
    Inca o problema mai vreau sa va semnalez , in comentariul dumneavoastra vorbiti despre cresterea cantitatilor de erbicide folosite…trebuie sa stiti ca , prin introducerea plantelor modificate genetic cantitatea si diversitatea erbicidelor se reduce enorm , va dati seama ca , in loc sa folosesc 4-5 tipuri de erbicid , unele dintre ele chiar destul de toxice din grupa 3, la cultura porumbului vom folosi unul singur in 2 aplicari , care este putin mai toxic decat sarea de bucatarie?
    Concluzie , inainte de a va da cu parerea despre anumite probleme va rog sa va informati temeinic asupra lor.

  11. lucky - 16-2-2011, 11:30

    Un film interesant despre OMG-uri care va poate schimba parerea in pro si contra aici :http://www.nucifere.com/news.htm. Eu personal sunt pentru si m-ar bucura daca Romania ar fi cel mai mare cultivator de OMG-uri din Europa si o forta agricola , iar restul europei sa stea pe ganduri mult si bine ( pana la pastile cailor ) ca sa pastreze BIODIVERSITATEA in caz ca OMG-urile peste timp poate si-ar arata si cealalta fata( dezavantajului) care inca nu este cunoscuta , cat despre toxicitate cred ca sunt aberatii care inca nu s-au demonstrat, iar in privinta dreptului de proprietate asupra OMG-urilor nu sunt de acord si sper ca practica din America sa nu fie posibila si in Europa

  12. DINULESCU - 16-2-2011, 13:19

    Buna ziua ! Conform politicii de exterminare generala a regnului uman promovarea plantelor modificate genetic nu-i o noutate ! Doar ca , unii dintre noi iubim totusi viata si parca am dori sa mai poposim pe Terra ,desi am avut o contributie majora in degradarea ei ! Asa ca, noi cei care urmeaza sa consumam aceste produse generatoare sau poate ajutatoare ducerii la indeplinire a politicii sus mentionate , constienti fiind de efecte si consecinte cred ca ar trebui sa exprimam un NU FERM , fie ca se tine cont sau nu de parerea noastra !

  13. adrian - 17-2-2011, 9:00

    Fermele clasice produc mere cu pesticide
    De cealalta parte, chimizarea folosita clasic in agricultura a redus biodiversitatea, afectand insectele si animalele care nu dauneaza culturilor, dar vin in contact cu pesticidele. Chiar si panza freatica este poluata de substantele toxice folosite pentru culturile “naturale”. Cu tehnologiile clasice nu se poate renunta insa la chimizare, culturile “bio” fiind accesibile doar celor foarte bogati. Daca moda “bio” se va extinde, sociologii se tem de o criza alimentara in tarile lumii a treia, proprietarii de pamant fiind tentati sa satisfaca piata din Occident, in defavoarea publicului local, ramas fara resurse. Un studiu recent demonstreaza ca, prin consumul de fructe si legume tratate chimic, o persoana este expusa, in medie, la circa 10 pesticide pe zi. In fruntea listei vegetalelor pline de chimicale troneaza fructele. Testele privind reziduurile de pesticide efectuate pe acestea au aratat ca piersicile, nectarinele, merele, capsunile, ciresele, strugurii si perele au un mare continut de chimicale, in majoritatea mostrelor. 97,3% dintre nectarinele testate au aratat prezenta pesticidelor, un procent similar fiind observat si in cazul piersicilor. De asemenea, 94,1% din merele testate au aratat prezenta chimicalelor. Cercetatorii nu au reusit pâna în prezent sa stabileasca precis care sunt riscurile folosirii biotehnologiei. Dupa aproape doua decenii de exploatare, savantii nu au gasit efecte secundare provocate de consumul alimentelor ”mutante”, si cu toate acestea cei mai conservatori oameni de stiinta sunt îngrijorati în legatura cu consecintele pe termen lung.

  14. Marina - 17-2-2011, 16:20

    Domnule ADRIAN MOCANU – agricultor fără studii de specialitate – în primul rând este pleonastică exprimarea. Agricultorul este agricultor, nu trebuie să aibă studii de specialitate. Cel care are astfel de studii se cheamă agronom. Ziceți să aruncăm telefoanele mobile și alte cele. Adică nu sunt destule cauze ale îmbolnăvirii acestei societăți, trebuie să mai adăugăm una. Cu alte cuvinte nu este destul că ai primit un pumn în cap, trebuie să primești și un picior în fund.

    Domnule ADRIAN – mocan sau nemocan. Culturile de soia modificată genetic au condus la creșterea cantității de pesticide și nu la reducerea lor. Apar superburuienile cu rezistență la glifosat, apare rezistența dăunătorilor la planta-insecticid. Statisticile arată că, în culturile cu plante modidicate genetic din SUA cantitatea de pesticide a crescut pe parcursul a 13 ani cu 26%, iar în Argentina, cantitatea de erbicide folosită la soia MG a fost mai mare cu 42,6% în anul 2000 față de 1990. În plus, prețul erbicidului și a semințelor modificate genetic cresc în fiecare an. Companiile OMG nu sunt societăți de binefacere domnilor, vor profituri și monopol pe piața alimentară.

Care este opinia ta?

Pe acelasi subiect:

FORUM

05.03.2020 - 12:35
Anonim spune: Sunt foarte interesat de ceea ce oferiți și aș aprecia un apel pentru mai multe informații. Numarul meu este 0905286325 raspunde

14.02.2020 - 12:14
Anonim spune: Sunt foarte interesat de ceea ce oferiți și aș aprecia un apel pentru mai multe informații. Numărul meu este 0905287606. raspunde

25.01.2020 - 5:00
Anonim spune: Am pus feromoni si i -am atras din toata pasunea.De cinci ani nj ne ramane un fruct ña livada .Cu insecticid mor dupa ce mananca florile chimizate.Jale fac !!! raspunde

06.11.2019 - 2:32
Georgi spune: Am si eu o mica ferma de iepuri mat interesa cit oferiți pe kg si ce rase cumpărați sa ma contactati 0754431439 raspunde

07.05.2019 - 10:05
Bejan gheorghe spune: As dori sa imi spuneti informatii despre abatorul dumneavoastra raspunde

28.04.2019 - 5:20
Nelu spune: Intr. O livada de 7 ha de par am pus 3000 cutii ieftine din plastic, de culoare albastra, 1l capacitate, pe care le. Am umplut cu apa in care am pus lenor pentru rufe, cu mirosuri de diferite flori, Cutiile din plastic folosite la ciuperci, se gasesc in comert, la pretul de 200 lei, 900 cutii. In primul an am pescuit aprox. 40.000 gandaci parosi. In al doilea an s. Au redus la 2 sau 3000 pentru ca nu a mai avut cine depune oua in sol si nu s. Au mai inmultit. Sper ca anul urmator sa fie inttr. Un numar care nu conteaza. Solutia este deci reducerea an de an a populatiei de gandaci pana la disparitia lor, alta solutie nu exista. Daca sint prea multi, intr. Un an culesul manual poate da roade. Succes, merita incercat, eu i. Am invins, la 30 ha livada, sunt atat de putini ca nu conteaza. M. A costat 600 lei caserolele 60 lei lenor si salariul a 3 oameni timp de 2 zile raspunde