Giurgiu: Ciupercile noastre se duc în Bucureşti
În satul Milcovăţ funcţionează o ciupercărie a cărei producţie este valorificată în Capitală, deoarece piaţa giurgiuveană nu este interesată. La nivelul întregului judeţ există şapte ciupercării, dintre care două sunt situate în comuna Clejani şi câte una în comunele Călugăreni, Izvoarele, Vărăşti, Letca Nouă şi Comana. Potenţialul agricol al comunei Milcovăţ a fost pus în […]
În satul Milcovăţ funcţionează o ciupercărie a cărei producţie este valorificată în Capitală, deoarece piaţa giurgiuveană nu este interesată. La nivelul întregului judeţ există şapte ciupercării, dintre care două sunt situate în comuna Clejani şi câte una în comunele Călugăreni, Izvoarele, Vărăşti, Letca Nouă şi Comana.
Potenţialul agricol al comunei Milcovăţ a fost pus în valoare de un tânăr bucureştean, care a pus pe picioare o afacere cu ciuperci. Pentru a-şi pune în practică ideea, iniţiatorul afacerii cu ciuperci din satul giurgiuvean, a mers direct la primarul comunei Letca Nouă, Maria Gheorghe, pentru a-l ajuta să-şi cumpere un teren, pe care să construiască o hală de producţie.
Producţia de ciuperci obţinută de Răsvan Măniţă este valorificată în Bucureşti deoarece cu toate că a făcut demersuri, piaţa giurgiuveană nu e interesată să cumpere de la el. În prezent în ciupercăria de la Milcovâţ lucrează 27 de persoane, cele mai multe fiind femei, care se ocupă zilnic de întreţinerea ciupercilor pentru a obţine producţii maxime, scrie adevarul.
Răsvan Măniţă a pornit cu o investiţie de 5.000 de lei, cât a dat pe teren apoi costurile de construcţie a halelor, de 700.000 de lei. Afacerea bucureşteanului a început cu paşi mici, lucrând în primă fază cu opt angajaţi, toţi localnici ai satului, fără experienţă în cultivarea acestora. Pentru ca activitatea să se desfăşoare în condiţii optime a fost nevoie de achiziţionarea unor utilaje speciale de dioxid de carbon, temperatură şi umiditate.
În prezent, cultivatorul din Milcovăţ are patru hale de producţie, urmând ca pe viitor să mai construiască încă patru. Pentru a obţine producţie bună, Răsvan îşi cumpără compostul din Ungaria, plătind pentru o tonă 130 de euro.