Cine face legea în agricultura autohtonă

Cu 15 exploataţii agricole de peste 10.000 de hectare fiecare, latifundiarii României sunt pe primele locuri şi în Europa. Culiţă Tărâţă, Ioan Niculae şi Adrian Porumboiu sunt cei mai mari agricultori locali. Administrează terenuri de peste 50.000 de hectare, în mare parte concesionate de la stat. Orice discuţie despre şansele de revenire a economiei româneşti […]

Cu 15 exploataţii agricole de peste 10.000 de hectare fiecare, latifundiarii României sunt pe primele locuri şi în Europa. Culiţă Tărâţă, Ioan Niculae şi Adrian Porumboiu sunt cei mai mari agricultori locali. Administrează terenuri de peste 50.000 de hectare, în mare parte concesionate de la stat.

Orice discuţie despre şansele de revenire a economiei româneşti pe creştere ajunge inevitabil la una dintre soluţiile vehiculate cu mult înainte de 1989: agricultura. Cele peste 9 milioane de hectare de teren arabil asigură României un loc între primele zece ţări din Europa din acest punct de vedere.

Clasamentul se schimbă însă fundamental atunci când criteriul ales este productivitatea, fărâmiţarea excesivă a terenului făcând ca România să devină codaşă. Practic, aproape două treimi din suprafaţa agricolă a ţării este deţinută acum de exploataţii individuale, mai degrabă ferme de subzistenţă cu câteva hectare, a căror producţie este folosită mai mult pentru autoconsum. O fermă autohtonă exploatează în medie circa 3,3 hectare, cam de şase ori mai puţin decât media din Uniunea Europeană. Şi asta în condiţiile în care o agricultură performantă se poate face pe suprafeţe de cel puţin 500 de hectare, potrivit celor mai mulţi dintre agricultori. Lucru aproape imposibil de realizat în România, având în vedere sechelele lăsate de fostele Cooperative Agricole de Producţie (CAP).

citeste mai mult in adevarul