Castraveciorul românesc a învins E Coli şi circulă liber prin Europa

Deşi Germania a recunoscut că nu castraveţii sunt responsabili pentru epidemia de E.Coli, unul dintre primii doi producători din România a ajuns deja pe butuci. În acelaşi timp, un alt mare producător român de castraveţi continuă să exporte zilnic 100 tone de legume în UE.

Isteria castraveţilor despre care s-a spus că sunt infestaţi cu E Coli şi produc hemoragii stomacale şi blocaj renal a trântit la pământ cel mai mare exportator român de castraveţi pentru consum. E vorba de castraveţii tip „farbio”, sortimentul cu formă alungită, de 30-40 cm, care de obicei sunt comercializaţi îmbrăcaţi în folie.

Victor Niţu, directorul general al companiei Leoser SA, deţinătoarea a 90 de hectare de sere în Pipera şi Popeşti Leordeni, în apropierea Bucureş¬tiului, ne-a explicat cum i-a fost afectată afacerea: „Noi am pierdut toate contractele de livrări la extern în Cehia, Germania şi Bulgaria. Supermarketurilor de pe piaţa internă cărora le livram zilnic 100 de tone, azi îmi comandă numai 10 tone pe zi. Supermarketurile încearcă şi ele să ne ia marfa, dar n-au nici ele vânzări şi atunci n-au cum să ne ajute. Deşi s-a stabilit oficial că nu castraveţii sunt de vină pentru infecţia cu E.Coli din Europa, eu şi acum distrug castraveţi. Peste 2000 de tone am aruncat din cauza dezinformării populaţiei. Socotiţi kilogramul de castraveţi la 2 lei şi vă va da o pagubă de 1 milion de euro”.

Românii s-au speriat de castraveţi

În weekendul trecut, Hortifruct, organizaţia de producători de legume-fructe la care e afiliată şi Leoser, a încercat să salveze castraveţii de sub şenilele buldozerelor, împărţindu-i gratuit populaţiei din comunele învecinate Bucureştiului. Deşi castraveţii aveau toate avizele fito-sanitare care să confirme că nu sunt infestaţi cu bacteria ucigaşă, cadoul a fost refuzat: „Nici o primărie nu s-a opus ca noi să distribuim populaţiei castraveţi. Am încercat la Mogoşoaia, am încercat la Găneasa. În schimb, oamenii sunt reticenţi. Aici trebuie făcută o informare mult mai bună. La un moment dat se întrebau: «Domne, dar de ce ni-i dau gratuit? Ce se întâmplă? » şi nu au vrut să ia lăzile oferite de noi”, explică Victor Niţu. „Marea împărţeală” de castraveţi a fost stopată după ce Ministerul Agriculturii i-a avertizat pe producători că riscă să piardă banii UE dacă nu pot dovedi cu acte fiecare kilogram de castraveţi pentru care cer compensare: „Noi le distribuiam oamenilor, dar nu aveam formă legală. Trebuie să justifici orice cantitate. În momentul de faţă lucrăm organizat. Producţia din ziua curentă şi cea anterioară încercăm să o livrăm populaţiei, iar tot ce e mai vechi de două zile e distrus în prezenţa unei comisii mixte de la APIA şi Ministerul Agriculturii”, spune Victor Niţu.

Directorul Leoser nu ştie cum se va termina acest sezon agricol pentru compania sa: „Rău este că şi piaţa la tomate a început să scadă dramatic tot din cauza isteriei din jurul castraveţilor. Astăzi e domnul ministru Tabără acolo (n.r. – la întâlnirea Consiliului Extraordinar de Miniştri de la Luxemburg) cu domnul Cioloş, şi aşteptăm să vedem ce se discută şi ce măsuri vor lua. Ori ne oprim definitiv cu producţiile, ori continuăm”.

Speranţa directorului Leoser este acum în mâinile televiziunilor, aceleaşi care au diseminat informaţiile false care au pus fermele de castraveţi din întreaga Europă pe butuci: „Cu ieşirile la televizor s-ar putea ca piaţa să înceapă să mişte, că lumea trebuie să ştie că nu au castraveţii absolut nimic. Vara dacă nu mănânci o salată de roşii şi castraveţi nu ştiu ce s-ar putea mânca”.

Citeşte mai mult în România Liberă