Braşov: Lipsa subvenţiilor i-a determinat pentru cultivatori să renunţe la sfecla de zahăr

| Regional | de

Etichete: , , , ,

O parte dintre cultivatorii de sfeclă de zahăr din judeţul Braşov se reorientează spre alte culturi, cum ar fi cea de rapiţă sau porumbul, în lipsa subvenţiilor şi din cauza neplăţii la timp a sumelor cuvenite în urma livrărilor de sfeclă la fabrica de zahăr Bod, a declarat luni pentru AGERPRES ing. Ioan Benea, preşedintele Federaţiei Naţionale „Cartoful” din România.

„Personal am renunţat încă de anul trecut să mai cultiv sfeclă de zahăr şi ca mine sunt mai sunt şi alţi fermieri în judeţ care au renunţat. Fabrica de zahăr Bod are restanţe de plată către fermieri încă de anul trecut. Ca să cultivi un hectar de sfeclă şi să-l întreţii te costă 6.000 de lei, iar profitul aproape că nu există. În schimb, dacă cultivi un hectar de rapiţă cheltui circa 1.600 de lei, iar profitul este substanţial pentru că la un hectar cheltuiala este de 1.600 de lei, iar beneficiul de 6.000 de lei având în vedere că este o cultură mecanizată sută la sută”, a spus Ioan Benea.

Sursa citată a adăugat că cererea pentru sămânţa de rapiţă este foarte mare în acest moment la export şi această cultură rentează pentru că nu este pretenţioasă. La fel se întâmplă şi cu porumbul, care este o cultură mecanizată sută la sută, iar cererea este mare atât în ţară, cât şi în străinătate.

Mulţi dintre fermierii braşoveni se vor orienta spre aceste culturi în viitorii ani, susţine Benea. De aceeaşi părere sunt şi reprezentanţii Direcţiei Agricole Braşov, care spun că lipsa subvenţiilor îi determină pe tradiţionalii cultivatori de sfeclă din judeţ să renunţe la cultură în favoarea altora care necesită mai puţine cheltuieli şi care au un randament la hectar mai mare. „O parte dintre cultivatorii de sfeclă din judeţ vor să transporte cultura în această toamnă la fabrica de zahăr de la Roman, unde plata se face fără întârziere, comparativ cu cei de la fabrica de zahăr Bod”, a declarat pentru AGERPRES directorul Direcţiei Agricole Braşov, Călin Achim.

Directorul economic de la Fabrica de Zahăr Bod, Gabriela Onu, a afirmat pentru AGERPRES că într-adevăr sunt restanţe de plată, dar nu foarte mari, de câteva sute de mii de lei, iar acestea au început să se plătească. „Toată lumea se confruntă cu lipsa lichidităţilor, dar vă pot spune că toţi cultivatorii de sfeclă care au predat sfecla la noi anul trecut şi care nu au primit banii, şi-i vor primi în următoarea perioadă. Noi mai suntem afectaţi şi de importurile de zahăr de pe piaţa românească”, a spus Gabriela Onu. În ceea ce priveşte cultura de cartofi, Ioan Benea a mai afirmat că anul 2010 a fost unul nefavorabil culturii cartofului din cauza ploilor foarte dese şi în cantităţi mari. „Producătorii mari de cartofi şi profesionişti din judeţul Braşov care au făcut 10 tratamente în loc de şase împotiva manei, singura care a distrus culturile de cartofi, au obţinut între 25 şi 35 de tone de cartofi la hectar. În rest, micii producători au obţinut până în 15 tone la hectar, dar cartofii au fost mici, comparativ cu anul trecut”, a explicat Ioan Benea.

Preşedintele Federaţiei Naţionale Cartoful din România a mai precizat că în următorii ani vor fi probleme şi cu sămânţa de cartofi în România pentru că loturile semincere s-au redus dramatic în ultimii ani, în prezent existând doar 870 de hectare pentru producerea sămânţei de cartof comparativ cu 15.000 de hectare la începutul anilor 1990. Sămânţa de cartof adusă din Olanda sau Germania costă 800 de euro tona şi mulţi dintre cultivatori vor fi puşi în situaţia de a nu putea cumpăra o sămânţă de calitate din import şi vor folosi sămânţă neperformantă pentru a-şi cultiva în continuare terenurile, a mai arătat Ioan Benea.

Care este opinia ta?

Pe acelasi subiect:

FORUM

05.03.2020 - 12:35
Anonim spune: Sunt foarte interesat de ceea ce oferiți și aș aprecia un apel pentru mai multe informații. Numarul meu este 0905286325 raspunde

14.02.2020 - 12:14
Anonim spune: Sunt foarte interesat de ceea ce oferiți și aș aprecia un apel pentru mai multe informații. Numărul meu este 0905287606. raspunde

25.01.2020 - 5:00
Anonim spune: Am pus feromoni si i -am atras din toata pasunea.De cinci ani nj ne ramane un fruct ña livada .Cu insecticid mor dupa ce mananca florile chimizate.Jale fac !!! raspunde

06.11.2019 - 2:32
Georgi spune: Am si eu o mica ferma de iepuri mat interesa cit oferiți pe kg si ce rase cumpărați sa ma contactati 0754431439 raspunde

07.05.2019 - 10:05
Bejan gheorghe spune: As dori sa imi spuneti informatii despre abatorul dumneavoastra raspunde

28.04.2019 - 5:20
Nelu spune: Intr. O livada de 7 ha de par am pus 3000 cutii ieftine din plastic, de culoare albastra, 1l capacitate, pe care le. Am umplut cu apa in care am pus lenor pentru rufe, cu mirosuri de diferite flori, Cutiile din plastic folosite la ciuperci, se gasesc in comert, la pretul de 200 lei, 900 cutii. In primul an am pescuit aprox. 40.000 gandaci parosi. In al doilea an s. Au redus la 2 sau 3000 pentru ca nu a mai avut cine depune oua in sol si nu s. Au mai inmultit. Sper ca anul urmator sa fie inttr. Un numar care nu conteaza. Solutia este deci reducerea an de an a populatiei de gandaci pana la disparitia lor, alta solutie nu exista. Daca sint prea multi, intr. Un an culesul manual poate da roade. Succes, merita incercat, eu i. Am invins, la 30 ha livada, sunt atat de putini ca nu conteaza. M. A costat 600 lei caserolele 60 lei lenor si salariul a 3 oameni timp de 2 zile raspunde