Cele mai importante declaraţii: se va uşura accesarea ajutorului specific pentru agricultura ecologică, astfel încât suma care este alocată pentru 2010 să fie folosită în întregime deşi sunt depuse 1.068 de cereri pentru acest ajutor, aferente anului 2010, suma alocată este de 3.098.000 euro, astfel că este nevoie de o majorare, practic, a sumei care […]
Cele mai importante declaraţii:
- se va uşura accesarea ajutorului specific pentru agricultura ecologică, astfel încât suma care este alocată pentru 2010 să fie folosită în întregime
- deşi sunt depuse 1.068 de cereri pentru acest ajutor, aferente anului 2010, suma alocată este de 3.098.000 euro, astfel că este nevoie de o majorare, practic, a sumei care revine pentru fiecare fermier.
Bună ziua tuturor.
Îmi revine sarcina să vă prezint o iniţiativă legislativă şi, probabil, că va exista şi un interes pentru ceea ce se întâmplă la această dată, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, în ceea ce priveşte piaţa produselor din legumicultură şi a fructelor.
Astăzi, s-a aprobat în şedinţa de Guvern o hotărâre privind modificarea şi completarea HG nr. 759/2010 privind acordarea de ajutoare specifice pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică. Este vorba despre completarea unei hotărâri de guvern ca urmare a faptului că, deşi sunt depuse 1.068 de cereri pentru acest ajutor, aferente anului 2010, suma alocată este de 3.098.000 euro, astfel că este nevoie de o majorare, practic, a sumei care revine pentru fiecare fermier.
În acelaşi timp, prin actul normativ, s-au clarificat câteva chestiuni legate de o definire mai clară a certificatului de conformitate/master certificat/ document de confirmare a conversiei fermelor respective, pentru că suma se alocă pentru reconversie, în care se menţionează statutul exploataţiei în conversie anul I, anul II şi anul III, cultura, suprafaţa, numărul de animale şi numărul de familii de albine.
Pentru beneficiari, membri ai grupurilor şi organizaţiilor de producători, se va uşura accesarea ajutorului specific, astfel încât suma care este alocată pentru 2010 să fie folosită în întregime. De altfel, suma care rămăsese neatribuită era de circa 980.000 de euro, o sumă importantă pentru sectorul de agricultură ecologică.
Apropo de ceea ce înseamnă agricultura ecologică şi calitatea produselor: această criză europeană nu este o criză localizată din păcate, ci una care s-a extins la nivel european, iar prin atitudinea Federaţiei Ruse, aceea de a impune un embargou pentru legumele şi fructele din UE practic problema este una cu extensie foarte mare şi cu consecinţe negative asupra sectorului.
S-a încercat la un moment dat să se transfere problematica aceasta a lui E.coli pe agricultura ecologică. Am spus-o de la început şi o spun şi acum: nu tipul de agricultură este vinovat de situaţia care s-a creat în zona Hamburg-ului din Germania. Agricultura ecologică ca şi agricultura clasică au dat şi dau produse în continuare de foarte bună calitate. În momentul respectiv şi cazul Escherichia E.coli a fost exploatat într-un anumit sens şi transferat spre agricultură, respectiv spre producţia legumicolă, cu consecinţe extrem de negative la nivel european.
De altfel, ieri, la şedinţa extraordinară a miniştrilor Agriculturii de la Luxemburg s-a căutat şi s-a reuşit în parte să se găsească procedurile, astfel încât fermierii care au suferit pagube şi pierderi economice datorită disfuncţionalităţilor de piaţă şi refuzului de consum al unor produse să fie despăgubiţi. Suma alocată la nivelul UE este de 150 milioane de euro. Ca dată de referinţă s-a luat preţul din perioada mai 2007, respectiv iunie 2010 şi s-a făcut o medie, procentul de despăgubire fiind raportat la acest lucru.
La cererea miniştrilor, membri ai Consiliului, ai marii majorităţi, printre care şi România, am susţinut ideea grupului de state şi s-a cerut majorarea cuantumului de despăgubire pentru fermieri. Este o primă chestiune. Nu vi-l pot da, dar oricum, analizele pe care le va face dl. comisar Cioloş, colaboratorii din jurul domniei sale, respectiv DG AGRI şi departamentul financiar, probabil, că în una-două zile vom şti acest cuantum şi, în mod sigur, superior celui de 150 milioane de care s-a vorbit. Se vorbeşte de circa 200-250 milioane, însă necesarul pentru întreaga Europă ar fi undeva la 300 până la 400 de milioane de euro.
Vreau să vă fac precizarea că Ministerul Agriculturii este pregătit cu grupul de lucru, în permanenţă este într-o legătură directă cu cei care sunt afectaţi, dar în acelaşi timp, şi în demersurile pe care le am sunt făcute pentru valorificarea gratuită a unei părţi din producţia de legume care este disponibilizată de faptul că nu funcţionează suficient pieţele.
Ce s-a mai rezolvat ieri la UE. Se ştie, la Consiliul de Miniştrii, că beneficiază de sprijinul în general organizaţiile recunoscute de producători. În România, pe domeniul respectiv este una singură, Hortifruct, care avea disponibilizaţi până ieri, circa 3.500 de tone de castraveţi, ori ieri, prin decizia Consiliului de miniştri s-a hotărât ca şi producătorii care nu sunt afiliaţi la grupurile sau asociaţiile recunoscute să beneficieze de acest sprijin. În câteva zile vom avea procedura hotărâtă de miniştri, elaborată de către Comisia Europeană şi, efectiv, vom face demersurile ca aceste ajutoare să plece spre producătorii din România. Dacă aveţi întrebări.
Reporter: Ne puteţi spune cum se va valorifica această cantitate nefolosită sau nevândută de legume? Aţi spus că se valorifică gratuit.
Valeriu Tabără: Trebuie să vă spun că noi am făcut demersurile către mai multe ministere. De această dată, am primit un răspuns de la Ministerul Învăţământului pentru şcolile pe care le au în subordine. Sunt circa 30 de tone. Aşteptăm însă – şi sunt şi discuţii, şi afirmaţii pozitive – şi de la alte ministere, respectiv, Ministerul Muncii, Ministerul Sănătăţii, Ministerul de Justiţie pentru penitenciare şi încercăm să găsim şi alte căi de distribuţie gratuită a acestor produse.
Reporter: Ştiţi modalitatea cum vor ajunge aceste legume în şcoli, în cantine? Se va integra în acel program ….?
Valeriu Tabără: În primul rând, costurile de transport vor fi suportate din aceste subvenţii şi sperăm ca, în perioada următoare, inclusiv toată procedura să fie planificată.
Reporter: Analize privind această bacterie E.coli? Ştim că s-au făcu şi în Bucureşti. Se repetă? Se mai fac şi altele?
Valeriu Tabără: Fiecare lot care se transferă pentru consum, mai ales în sistemele organizate, este însoţit de un certificat de calitate. Ceea ce s-a stabilit la CE este faptul că s-au scurtat procedurile de determinare a agentului respectiv, nu pot să-i spun patogen, pentru determinarea relativă în 24 de ore, faţă de 6 zile cât a fost până acum.
Reporter: Preşedintele Traian Băsescu spunea foarte clar: se va face o evaluare la sfârşitul acestei luni privind investiţiile, cine nu a îndeplinit ţintele pleacă acasă. În ce situaţie vă aflaţi dvs.? Cum sunt investiţiile în domeniu ?
Valeriu Tabără: O să-mi fac şi eu evaluarea. Aştept însă, pentru câteva proiecte din Programul Naţional de Dezvoltare rurală data de 30 iunie, când expiră de fapt perioada de licitaţii, iar pe data de 2 iulie o să fac evaluarea fiecărui proiect în parte.
Reporter: Şi ce notă vă daţi?
Valeriu tabără: În rest, n-aş putea să spun că sunt nearealizări. Sunt şi realizări şi nerealizări.
Reporter: Cam ce notă vă daţi, domnule ministru?
Valeriu Tabără: Mi-e greu să-mi dau eu o notă. Sunt cadru universitar şi nu-mi dau note. Îmi dau studenţii, sau cei cu care lucrez.
Reporter: La nivelul României la cât sunt evaluate pagubele?
Valeriu Tabără: Ceea ce avem acum ca şi stocuri, sunt 3.500 de tone, iar pagubele pentru o perioadă de la începutul crizei şi până la 1 august sunt de circa 9 milioane de euro.
Reporter: Şi cu cât au scăzut vânzările de legume?
Valeriu Tabără: Mi-e greu să vă răspund acum. Oricum, sunt reduceri foarte mari, sunt reduceri mai mult de jumătate la unele produse (…). Ce am văzut într-o noapte – când nu mai poţi dormi, uneori te mai uiţi pe la televizor, cu gândurile pe care le ai. Am părere bună despre Andreea Creţulescu şi despre dl. Blănculescu, dar nu ştiam că poţi să ataci o chestiune cu implicaţii în piaţă. Repet încă odată. Este fals tot ceea ce se spune la adresa calităţii şi igienei produselor sectorului de legume şi fructe din România. Nu există, repet cu toată răspunderea, că este vorba de sănătate, nu există nici un pericol în utilizarea acestor produse. Mai mult, ţin să accentuez un lucru: a nu contribui de această dată la salvarea sectorului (înseamnă să ajungem) în perioada următoare cu deficit de astfel de produse, pentru că una dintre măsuri este distrugerea culturii. Se poate face uşor. Dar problema este de a salva aceste culturi, pentru că sunt convins că va fi o cerere extrem de mare în viitor pentru astfel de produse. Responsabilitatea pentru situaţia şi de acum, şi în viitor, cred că o avem cu toţii – responsabilitatea modului cum prezentăm … Pentru că vreau să vă spun că nu este, din păcate, stabilită la nivelul european cauza (îmbolnăvirii cu E.coli), având în vedere că focarul respectiv se găseşte undeva în zona Hamburg-ului. Eu susţin cu toată tăria că nu este vorba de legume şi de produsele agricole. Cauza apariţiei patogenezei la această dată se datorează altor factori. Şi nu vreau să auzim peste 2 săptămâni că, de fapt, este o altă cauză şi am practicat sau am dus la o pierdere imensă pentru agricultura europeană. Cauza nu a fost numai în anul acesta…
Reporter: A început distribuţia gratuită a castraveţilor. Era vorba de marţi să înceapă.
Valeriu Tabără: Da. Trebuie să nu uităm că există nişte proceduri ale ANSVSA. Se cere ca aceste loturi care se dau gratuit să fie însoţite de certificatul de calitate. Şi vrem, nu vrem trebuie să respectăm acest lucru.
Reporter: Dar aţi spus că marţi sunt gata primele rezultate.
Valeriu Tabără: Nu am datele. Azi-noapte am venit de la şedinţa Consiliului de miniştri. Încă nu am avut timp.
Reporter: Deci nu ştiţi dacă a început? Ceilalţi miniştri nu v-au spus dacă au găsit locaţiile?
Valeriu Tabără: V-am spus. Pentru Ministerul Învăţământului ne-au confirmat cele 30 de tone. Aştept şi de la ceilalţi miniştri. De altfel, urmează acum să fac o informare şedinţa de guvern.
Reporter: De ce merge atât de greu, domnule ministru? Pentru că vorbim totuşi de legume?
Valeriu Tabără: Nu. Nu este vorba de a transfera numai o cantitate de ici acolo. Repet, tot ce se dă în sectorul public, având în vedere presupunerile care se fac asupra acestui lucru, trebuie să fie însoţit de certificate de calitate.
Reporter: (…)
Valeriu Tabără: Consumul de castraveţi nu se termină în vara asta. Din contră, trebuie să crească (…)
Reporter: Domnule ministru, pe partea de regionalizare, de reîmpărţire administrativă, în ce măsură este implicat ministerul dumneavoastră, cu terenurile agricole?
Valeriu tabără: Să ştiţi că nu se mută terenurile nicăieri. Sperăm.
Reporter: Da, dar se mută administraţia.
Valeriu Tabără: Eventual, dacă se face cadastru, să vedem dacă nu ne mai trebuie de la vecini. Dar eu sper să începem de la margini spre interior, să nu fie probleme cu plusurile de teren.
Reporter: Ce v-a spus domnul preşedinte?
Valeriu Tabără: Nu este vorba de nici un fel de chestiuni de mutare a terenurilor. Nu are nimic problema cu ceea ce înseamnă împărţirea administrativ-teritorială.
Reporter: Dar ce v-a spus preşedintele pe subiectul acesta? Ce a mai spus?
Valeriu Tabără: E o chestiune de reformă administrativ-teritorială şi subscriu acestui punct de vedere. Mulţumesc foarte mult.