Atenţie la produsele cumpărate pentru Sărbătorile de Paşte! Recomandări ANSVSA

| Actualitate | de

Etichete: , , ,

În perioada premergătoare sărbătorii de Paşte, medicii veterinari sprijină şi supraveghează comerţul specific, cu respectarea siguranţei alimentelor, pentru a asigura sănătatea consumatorilor.

Conducerea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (A.N.S.V.S.A.) a dispus structurilor teritoriale să demareze acţiunile de control specifice perioadei premergătoare Sărbătorilor Pascale. Aceste acţiuni vor include toţi medicii veterinari din cadrul Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (D.S.V.S.A.) judeţene, circumscripţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor dar şi a circumscripţiilor sanitare veterinare zonale.

Controalele urmăresc respectarea condiţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din toate târgurile de animale, pieţele agro-alimentare, unităţile de tăiere, procesare, depozitare, valorificare şi de alimentaţie publică şi sancţionarea drastică a oricărei încalcări a prevederilor legale.

Totodată, la nivelul fiecărei D.S.V.S.A., la circumscripţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi la circumscripţiile sanitare veterinare zonale, în perioada 12.04 – 23.04.2011 va fi asigurată permanenţa, inclusiv în zilele de sâmbată şi duminică, şi va fi afişat programul de lucru, persoana responsabilă şi numărul de telefon la care consumatorii pot sesiza orice aspecte privind nerespectarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor.

Controale pentru produsele alimentare de origine animală şi non-animală

Sunt în desfăşurare acţiuni de control la unităţile care procesează, depozitează, transportă şi comercializează produse alimentare de origine animală animală şi non-animală. Sunt vizate şi unităţi de fabricare a produselor de morărit şi panificaţie, a produselor de patiserie, depozite cu legume, fructe, seminţe şi conserve, unităţi de fabricare a băuturilor alcoolice şi răcoritoare, precum şi unităţi de tip hipermarket, supermarket şi alte unităţi care comercializează produse alimentare specifice perioadei postului.

Autorizarea pe o perioadă determinată a punctelor de tăiere locale

( 12 – 23 aprilie)
• Autorităţile locale (Consiliile Locale, Primăriile) care vor să organizeze, în localităţile pe care le administrează, centre pentru sacrificarea mieilor, pot solicita în această perioadă un aviz din partea Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (D.S.V.S.A.) judeţene.
• Spaţiile avizate temporar pentru sacrificarea mieilor trebuie să fie amenajate corespunzător, după cum urmează:
– locuri special amenajate pentru sacrificarea animalelor, separate fizic de cumpărători, pentru a nu le produce acestora disconfort;
– spaţii special amenajate pentru cazarea animalelor şi cu posibilităţi de adăpare şi furajare a acestora;
– sistem de alimentare cu apă potabilă şi apă caldă;
– facilităţi de colectare şi stocare în vederea dirijării la unităţi de ecarisare a sângelui şi subproduselor necomestibile rezultate din sacrificarea animalelor;
– facilităţi de colectare a materialelor cu risc specific, rezultate în urma sacrificărilor şi de dirijare a acestora la unităţi de incinerare.

Dirijarea subproduselor la unităţile de ecarisare intră în responsabilitatea primăriei sau administratorului locului de sacrificare, pentru care va prezenta medicului veterinar oficial confirmarea din partea unităţii de transformare.
• Carnea provenită din sacrificările efectuate în locurile special amenajate temporar pentru sacrificarea mieilor va fi comercializată direct consumatorului final, imediat dupa sacrificare, examinare şi marcare.
Este interzisă organizarea de locuri speciale pentru sacrificarea mieilor sau iezilor în zonele în care au fost impuse restricţii pe motive de sănătate a animalelor.

Certificări
• Toaţi mieii şi iezii care pleacă spre aceste puncte de tăiere, trebuie să fie identificate cel puţin prin aplicarea unei crotalii simple, imprimată cu un cod unic individual.
• Starea de sănătate a mieilor şi faptul că provin din exploataţii unde nu evoluează boli infectocontagioase, trebuie certificată de către medicul veterinar.
• Animalele identificate, însoţite de certificatul de sănătate şi formularul/documentul de mişcare emise de către medicul veterinar sau de către deţinătorul animalelor, se transportă spre locul de sacrificare numai cu mijloace autorizate sau înregistrate sanitar veterinar.

Valorificarea mieilor sau iezilor
• În legislaţia actuală, este prevăzută sacrificarea mieilor sau iezilor, cu excepţia celor sacrificaţi pentru consum în gospodărie, să se poată realiza şi în abatoarele autorizate sanitar veterinar pentru sacrificarea de porcine sau bovine, care nu dispun de echipamente şi facilităţi speciale pentru sacrificarea ovinelor, cu respectarea bunăstării animalelor, sau în puncte de tăiere locale, care vor fi autorizate să funcţioneze pe o perioadă determinată, sub controlul medicului veterinar repartizat.
• Carnea şi organele de miel sunt admise pentru consumul public numai dacă sunt însoţite de un certificat de sănătate publică veterinară şi poartă marca de sănătate.
Carnea de miel sau ied – care provine din unităţi autorizate sanitar veterinar pentru schimburi intracomunitare va fi marcată cu o marcă de sănătate de formă ovală cu dimensiunile de 6,5/4,5 cm, având inscripţionate următoarele:
– în partea superioară „ROMÂNIA” cu majuscule sau codul ISO al ţării „RO”;
– în centru numărul de autorizare acordat de A.N.S.V.S.A. ;
– în partea inferioară abrevierea: CE cu majuscule .

Carnea de miel sau ied – care provine din unităţi aprobate pentru perioadă de tranziţie şi din locuri special amenajate temporar, este ştampilată cu o ştampilă de formă rotundă, având diametrul de 3,5 cm, cu următoarele înscrisuri:
– în partea superioară: „ROMÂNIA”, cu majuscule;
– în centru: indicativul judeţului, urmat fără întrerupere de numărul de autorizare al unităţii. Imediat sub acesta se înscrie numărul de identificare al medicului veterinar oficial care asigură supravegherea veterinară a unităţii;
– în partea inferioară: „CONTROLAT SANITAR-VETERINAR”, cu majuscule.
Mai precizăm că oaia are incisivi numai pe maxilarul inferior, pe cel superior având un burelet gingival, dentiţia incisivă lipsind; profesionişti în domeniul sacrificării mieilor lasă ataşat capului urechile, cu vârful nejupuit.

Comercializarea produselor alimentare de origine animală şi non-animală

Produsele destinate comercializării trebuie sã fie obţinute în condiţiile respectării normelor de sănătate şi igienã.
Comercializarea produselor alimentare în pieţe agroalimentare, sau alte locuri amenajate şi autorizate, este permisă numai dacã acestea sunt însoţite de documentele oficiale prevăzute de legislaţia sanitară veterinarã şi pentru siguranţa alimentelor.

Valorificarea ouălor
– Ouăle destinate comercializării se vor transporta numai în mijloace auto autorizate sanitar veterinar.
– Ouăle trebuie să fie marcate cu un număr distinctiv, cod identic cu cel al exploataţiei. Marcajul trebuie să fie lizibil şi să aibă o înălţime de cel puţin 2 mm.
– Numărul distinctiv este compus din urmatoarele: cifra 0, 1, 2 sau 3 – reprezintă modul în care au fost crescute şi hrănite găinile – urmată de codul de ţară (RO), judeţul şi alte trei cifre, care corespund codului exploataţiei.
0 – producţie ecologică;
1 – sistem extensiv, oul provine de la găini crescute în aer liber, dar hrana lor nu este neapărat ecologică;
2 – la sol, ouăle provin de la găini crescute în ferme, dar în hale, la sol, hrănite cu furaje clasice;
3 – în baterii, ouăle provin de la găini crescute în baterii.
Exemplu: un ou poate fi marcat astfel: 0 – RO – AG – 001.
Precizăm că marcajele tipurilor de ouă, conform standardelor de mai sus, nu atestă că ouăle respective sunt mai mult sau mai puţin potrivite sau indicate consumului ci doar informează asupra tehnologiei creşterii şi hrănirii găinilor respective.

Suplimentar, ouăle de provenienţă românească sunt marcate şi cu data valabilităţii minime care trebuie stabilită la maxim 28 de zile de la ouat. Atunci când se indică perioada de ouat, aceasta se stabileşte începând cu prima zi a acestei perioade.

Pentru ouăle provenite din alte ţări, codul se compune din: cifra care defineşte metoda de creştere (0,1, 2 sau 3), codul de ţară şi un număr de identificare definit de ţara respectivă, prin care se identifică unitatea de producţie.
• Ouăle valorificate de către producătorii particulari vor fi examinate ovoscopic de către personalul veterinar din cadrul circumscripţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor.
• Sunt interzise pentru comercializare ouăle cu coaja crăpată sau lovită, acestea vor fi retrase de la vânzare şi vor fi dirijate pentru valorificare în scopuri tehnice, confiscare sau distrugere.

Ouăle proaspete prezintă coaja cu aspect mat, rugos, comparativ cu ouăle vechi la care coaja este lucioasă şi netedă. La un examen simplu a densităţii în apă de robinet, ouăle proaspete trebuie să rămână la fundul vasului în care sunt puse, cu axul longitudinal paralel cu fundul vasului sau acesta să formeze cu fundul vasului un unghi de maxim 30-45 grade.

Laptele şi produsele din lapte

Laptele crud destinat vânzării directe către consumatorul final, sau prelucrării în brânzeturi trebuie să provină numai de la animale sănătoase, care nu suferă de boli ce pot fi transmise la om, prin intermediul laptelui. Produsele din lapte pot fi valorificate de către crescătorii de animale, în spaţii înregistrate sanitar veterinar în condiţiile în care producătorul deţine:
– documentul de înregistrare sanitarã veterinarã pentru vânzare directã sau vânzare cu amănuntul şi certificatul de producător;
– fişa de sănătate a animalelor vizatã de medicul veterinar;
– carnetul de sănătate cu viza medicului uman.
• Producătorul trebuie sã ofere consumatorului date privind identitatea producătorului, sortimentul de produs şi data obţinerii produsului, înscrise pe o etichetã ataşatã pe ambalaj.
• Expunerea produselor trebuie să se facă în vitrine, în recipiente confecţionate din materiale necorodabile, uşor de curăţat şi igienizat (plastic, ceramică, etc.).
• Comercializarea brânzeturilor trebuie sã se facă în ambalaje de unicã folosinţã (pungi din plastic sau hârtie ceratã de uz alimentar)

Sunt permise transportul şi păstrarea în vederea vânzării directe către consumatorul final a brânzeturilor, în recipiente confecţionate tradiţional din lemn (putini), cu condiţia ca acestea să fie curate şi identificate corespunzător, pentru asigurarea trasabilităţii produselor şi prevenirea contaminării.

Alte produse alimentare tradiţionale: cozonaci, prăjituri, produse de panificaţie, legume de sezon, etc. se pot comercializa în spaţii amenajate şi înregistrate sau autorizate, sub controlul personalului de specialitate.
Este interzisă comercializarea produselor şi a alimentelor de origine animală în spaţii improvizate, nesupuse controlului sanitar veterinar, sau în sistem de vânzare stradal, în care nu este asigurată o temperatură şi o stare de igienă corespunzătoare.

Autoritatea Naţionalã Sanitarã Veterinarã şi pentru Siguranţa Alimentelor recomandã cetăţenilor sã cumpere produse alimentare numai din spaţii sau unităţi înregistrate sau autorizate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.
Aceasta înseamnă cã atât carnea cât şi alte produse de origine animalã sau non-animalã au fost supuse controlului sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor şi nu constituie un pericol pentru sănătatea publicã.

Care este opinia ta?

Pe acelasi subiect:

FORUM

05.03.2020 - 12:35
Anonim spune: Sunt foarte interesat de ceea ce oferiți și aș aprecia un apel pentru mai multe informații. Numarul meu este 0905286325 raspunde

14.02.2020 - 12:14
Anonim spune: Sunt foarte interesat de ceea ce oferiți și aș aprecia un apel pentru mai multe informații. Numărul meu este 0905287606. raspunde

25.01.2020 - 5:00
Anonim spune: Am pus feromoni si i -am atras din toata pasunea.De cinci ani nj ne ramane un fruct ña livada .Cu insecticid mor dupa ce mananca florile chimizate.Jale fac !!! raspunde

06.11.2019 - 2:32
Georgi spune: Am si eu o mica ferma de iepuri mat interesa cit oferiți pe kg si ce rase cumpărați sa ma contactati 0754431439 raspunde

07.05.2019 - 10:05
Bejan gheorghe spune: As dori sa imi spuneti informatii despre abatorul dumneavoastra raspunde

28.04.2019 - 5:20
Nelu spune: Intr. O livada de 7 ha de par am pus 3000 cutii ieftine din plastic, de culoare albastra, 1l capacitate, pe care le. Am umplut cu apa in care am pus lenor pentru rufe, cu mirosuri de diferite flori, Cutiile din plastic folosite la ciuperci, se gasesc in comert, la pretul de 200 lei, 900 cutii. In primul an am pescuit aprox. 40.000 gandaci parosi. In al doilea an s. Au redus la 2 sau 3000 pentru ca nu a mai avut cine depune oua in sol si nu s. Au mai inmultit. Sper ca anul urmator sa fie inttr. Un numar care nu conteaza. Solutia este deci reducerea an de an a populatiei de gandaci pana la disparitia lor, alta solutie nu exista. Daca sint prea multi, intr. Un an culesul manual poate da roade. Succes, merita incercat, eu i. Am invins, la 30 ha livada, sunt atat de putini ca nu conteaza. M. A costat 600 lei caserolele 60 lei lenor si salariul a 3 oameni timp de 2 zile raspunde