Ministrul Finantelor discuta cu reprezentanti ai Bancii Mondiale despre amenzile pentru terenul agricol necultivat
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) discută cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) şi cu reprezentanţii Băncii Mondiale (BM) pentru introducerea unui impozit special pe terenul agricol nelucrat, a declarat, miercuri, ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Ialomiţianu.
El a susţinut, însă, că MFP nu are în vedere majorarea actualelor impozite şi taxe.
„În Programul de convergenţă se prezintă ceea ce s-a făcut în 2010, ceea ce se face în 2011 şi următorii trei ani. Deci nu avem prevăzută o majorare a impozitelor şi taxelor. Se discută cu Ministerul Agriculturii impozitarea terenurilor neutilizate. Suntem în discuţii şi cu Banca Mondială şi dacă ajungem la un proiect fezabil, îl vom adopta. Eu mi-aş dori cât mai repede, pentru că vrem să-i sancţionăm cei care nu folosesc terenul agricol„, a spus Ialomiţianu, după şedinţa de guvern de miercuri.
Pe acelasi subiect:
- Autorităţile au renunţat la taxa pe terenurile agricole nelucrate
- ADS propune o soluţie pentru terenurile pârloagă
- Timiş: Jumătate din proprietarii de terenuri primesc subvenţii fără să cultive pământul
- Cate milioane de hectare necultivate sunt in Romania?
- Comasarea terenurilor, cheia pentru modernizarea agriculturii româneşti
Susman (banditu, contaran cu boc) - 28-4-2011, 23:05
Era un dascal pe nume Tamas, fiu de popa, pe vremea cotelor. Au venit la el activistii, foste slugi ale lui purtand sapca lui lenin si i-au aratat un deal al lui, neproductiv, spunandu-i: „Chiaburule, sa pui castraveti pe dealu’ ala si sa predai recolta!””
„Pai, as pune, dar n-am seminte…” Hai la colhoz, ca-ti da partidu”
S-a dus, a luat, le-a dat la gaste, a umplut un sac cu pastai de acat si a imprastat seminte pe 10 ha. Vara, au venit activistii dupa castraveti:
„Chiaburule , unde-s castravetii?” „Nau iesit, n-a fost buna samanta”
Dupa o vreme, oamenii din sat isi dadeau ghionturi trecand pe langa pamantul lui Tamas: „Vedeti ma, ce castraveti i-o iesit la domnu invatator?” In timp, am devenit proprietarul acelui pamant,
„castravetii” au 60 cm diametru, si vreau sa-i intreb pe boii astia:
sa-i culeg si sa pun altii?
kesarion - 29-4-2011, 6:29
In final,cu toate ca nu sunt de acord cu modul in care d-l. Tabara intelege agricultura,s-ar putea ca aceasta „taxa” sa fie un lucru bun.
Ceea ce o genereaza insa ,nu e grija fata de ceea ce vom minca , ci foamea de bani a celor de la putere!
marian - 1-5-2011, 0:50
E buna taxa pe parloaga dar mult mai buna ar fi taxa pe cantitatea de otrava bagata in pamant pentru ca de la taranul adus in faza de neputinta nu poti sa-i mai iei decat parloaga pe cand de la arendasii de pamant poti sa incasezi mai mult tinand cont de faptul ca au bani pentru cumparare de otrava ce ajunge in final pe mesele noastre .de vina pentru asta este singurul taran roman ramas in tara si-n carciuma!
Susman - 1-5-2011, 11:52
Eu am o singura intrebare: pana la urma pamantul al cui este, al statului sau al taranului? De ce ma obliga statul sa fac cu proprietatea mea ceea ce nu vreau sa fac. Daca intr-o zi vine statul si te intreaba de ce stai singur in 3 camere si-ti pune taxa suplimentara pe 2 camere, ce zici?
Susman - 1-5-2011, 12:18
Am dat acest exemplu cu camerele ca sa se inteleaga mai bine ideea. In fond eu nu sunt implicat in aceasta poveste, dar dau un caz:
Un om are bani si in loc sa-si faca o vila, cumpara 10 ha pentru nepotii lui, dar nu cultiva decat un ha pentru ca nu are nevoie mai mult.
Acum vine statul si-i cere taxa de parloaga. Nu este el indreptatit sa spuna: Platesc taxa dar vreau sa stau in vila vecinului pentru ca eu am doar pamantul si o coliba. Aici se pune problema: de ce sa-ti impuna cineva ce sa faci cu bunul tau? Daca tu ai 10 camere si vrei sa inchiriezi, te priveste. Daca statul vrea sa cultiv si celelalte 9 ha sa vina sa-mi spuna : ce suma ai nevoie sa nu lasi pamantul parloaga?
marian - 2-5-2011, 12:43
pt cei care i au subventii de la stat si lasa pamantul parloaga sa li se de a amenzi usturatoare ca s au batut pt pamant dupa revolutie acum sa l munceasca nu sa l lase parloaga